Wolfgang Derblich, un medic curios si o intalnire cu....... Romania eterna!

                 Ne intrebam, mai ales cand admiram o cladire veche  sau fotografia unui stramos, cand patrundem intr-un muzeu sau privim un film de epoca de la noi sau din alte tinuturi, cand citim o carte sau frunzarim un ziar editat in urma cu multe zeci de ani, ne intrebam asadar cum va fi aratat Romania acelor vremuri...Si sa nu uit o imprejurare, pentru mine extrem de frecventa, anume aceea in care ma intreb daca fapte, actiuni, intamplari, personalitati, stari de lucruri etc, etc ... care imi plac sau mai degraba nu-mi plac sunt doar realitati contemporane sau apartin unei "Romanii eterne" si de ce nu "fascinante".

 Sa recunoastem, de multe ori ne intereseaza mai cu seama opiniile unor straini care au calatorit sau chiar au lucrat un timp pe la noi. sa fie ei mai obiectivi? Greu de raspuns la o asemenea intrebare... Cert este ca privirea lor ete mai proaspata mai putin influentata de traditii de legaturi cu un mediu in care, pentru un roman face parte din personalitatea sa.

 In emisiunea pe care va invitam sa o ascultati va vom oferi aceasta posibilitate. Martorul dar si actorul ce a lasat aprecieri interesante despre Principatele Romane in deceniul Unirii de la 1859 este

Wolfgang Derblich, un medic curios si fin ….analist! Vor fi  referiri profesionale si literare la sistemul sanitar, igiena publica, starea strazilor, conditiile din penetenciare…. Wolfgang Derblich nu este de altfel un medic militar oarecare. Una dintre lucrarile lui de specialitate a fost de pionerat si a devenit celebra. Trata bolile simulate de militari si indica mijoacele prin care pot fi ele recunoscute.

                  O intalnire cu Romania eterna privita de un strain. Invitat : dr. Ileana Cazan,dir.adj. al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga ”al AR

Comunismul romanesc sub lupa cercetatorilor

                  " Nicio tema nu-i este interzisa istoricului iar interesele si presiunile de orice ordin- politic,ideologic, personal- nu trbuie sa-l impiedice sa urmeze drumul cunoasterii, al exhumarii si interpretarii faptelor mai ales cand acestea au fost mult timp intentionat ingropate in taina arhivelor si a constiintelor."
                                                                           Stephan Courtois


                  Aceste cuvinte ce-i apartin cunoscutului istoric francez coordonator al unei monumentale lucrari de referinta " Cartea neagra a comunismului" ar putea fi un motto al unui eveniment ajuns la a III- a editie, Conferinţa Naţională «Comunismul Românesc» organizata de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) şi Institutul de Istorie «Nicolae Iorga» al Academiei Romane.

       Proiectul îşi propune instituţionalizarea unei conferinţe naţionale dedicate dezvoltării studiilor privind comunismul românesc în context european. Conferinţa – care are un caracter interdisciplinar şi se adresează tuturor celor interesaţi de analizarea comunismului românesc.
       In acest an in chiar ziua de deschidere s-au implinit 130 de ani de la moartea lui Karl Marx cel care a fost primul vazator al "stafiei comunismului".

    

Ei bine, tocmai "Pe umerii lui Marx", ca sa citam titul unei lucrari ce poarta semnatura unuie dintre invitatii emisiunii de astazi domnul prof.univ.dr. Adrian Cioroianu, pe umerii lui Marx asadar, s-a catarat si apoi ne-a privit de sus, cu dispret ideologia comunista care isi propunea sa ne faca binele, sa ne aduca fericirea......cu forta! Si totusi pentru comunizarea acestui colt de Europa vina nu este a lui Marx decat in masura in care comunistii sovietici se revendicau, de cele mai multeori fara argumente, ca fiind continuatorii liniei sale de gandire si promotorii modului sau , schitat, de actiune. In regiunea noastra comunismul nu a pogorat cu harzobul ideologiei ci a fost adus cu .....tancul. Acelasi autor sintetiza :  



prof.dr. Dragos Petrescu



  

 "Comunizarea Europei Orientale nu a fost rezultatul unei maturizări economice, sociale şi de conştiinţă — aşa cum anunţase Karl Marx, gândindu-se la ţările Occidentului —, ci rezultatul unui război în care învingătorii şi-au împărţit harta şi şi-au exportat, fiecare, propriile principii, sisteme şi valori. Nu este vorba despre o glumă a istoriei, ci de o jumătate de secol în care ISTORIA insasi a fost pacalita."

      Vom vorbi despre comunismul romanesc pornind de la temele discutate la conferinta gazduita de Institutul "Nicolae Iorga" dar bazandu-ne cu deosebire pe opiniile avizate ale invitatilor, prof.dr. Dragos Petrescu, presedintele CNSAS si prof.dr. Adrian Cioroianu, decanul Facultatii de Istorie a Universitatii Bucuresti.

Despre trecutul .....palpabil!

     

                      "Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul."

                                                   Nicolae Balcescu   

                            
               Daca spusele lui Balcescu  sunt adevarate si noi suntem dintre cei care nu se indoiesc, atunci aceasta memorie, aceasta oginda nationala ne este accesibila cu precadere in cladirile ce adapostesc arhivele, cu deosebire in cea din centrul Capitalei.


Arhivele Nationale ale Romaniei

       De aceea astazi  ne-am gandit sa patrundem in spatiul in care trecutul este ...palpabil. 
      Mai intai insa putina istorie.
      Primele arhive romanesti si vorbim aici de institutii, au fost infiintate in anii 1831-1832, in vremea Regulamentului Organic. Ne referim, asa cum mentionam, doar la institutii pentru ca altfel importante documente erau pastrate de cancelariile domnesti, de manastiri, domni sau inalti dregatori si chiar de diverse persoane particulare ce nu ocupau un loc privilegiat in ierarhia sociala. Inca de la inceputul existentei Arhivelor li s-a dat o mare importanta, semn ca valoarea  lor de tezaur national era bine cunoscute si apreciata.

                       

         Cum altfel ne-am putea explica prezenta in fruntea acestei institutii  a unora dintre cei mai mari oameni de cultura ai romanilor precun Grigore Asachi,Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu iar mai tarziu Bogdan Petriceicu Hasdeu, Dimitrie Onciul, Constantin Moisil sau Aurelian Sacerdoteanu.

          Vom vorbi despre comorile acestui tezaur, despre proiecte de modernizare, despre colaborari si colaboratori, despre personalul inalt calificat care lucreaza aici si de ce nu despre criza si felul in care ea atinge aceasta oaza de trecut cu domnul prof.dr Ioan Dragan, directorul Arhivelor Nationale ale Romaniei, invitatul emisiunii de astazi. Va fi, credem un mod special de a calatori in trecut dar si o invitatie sa ne vizitam istoria la ea acasa. 

          

Sase decenii de la moartea lui Stalin (Omul de otel )

            La 5 martie 1953, la ora 21.50, murea la Kuntevo, o vila din apropierea Moscovei, poate cel mai temut om al secolului XX, cel care, cu certitudine a detinut cea mai mare putere,cel care si-a luat dreptul de a decide si a decis

 de unul singur viata sau moartea altora dupa bunul sau plac, Iosif Visarionovici Djugasvili - Stalin (Omul de otel). Lasa in urma milioane de victime, fusese aproape parasit de colaboratorii sai cei mai apropiati, cei ce reusisera sa scape cu viata dupa nenumaratele epurari si asasinate (la care multi fusesera complici) si care se simteau  permanent amenintati de firea sa cruda, banuitoare si capricioasa.

            Disparitia sa a provocat insa si multa emotie, durere, incertitudine, confuzie. Sute de mii de cetateni sovietici doreau sa-i aduca un ultim omagiu.  
           Mai mult de patru sute de persoane au pierit calcate in picioare incercand sa patrunda in fastuoasa Sala  a Coloanelor din Casa Sindicatelor, unde era depus.Moscova era luata cu asalt de multimea indureratilor sinceri sau de circumstanta.

       Iata si figurile indurerate ale conducatorilor Romaniei comuniste care isi luau un ultin ramas bun de la un stapan pentru prima data inofensiv.         

       Pentru multi insa despartirea de "genialul conducator" era o mare bucurie si in acelasi timp o reanimare a sperantei. In multe dintre memoriile celor ce erau detinuti la Canal apare momentul de bucurie prilejuit de vederea portretului indoliat al dictatorului.....eliberarea parea mai aproape. Din pacate nu au fost decat iluzii.

            Semnificatiile erau extrem de diverse si depindeau de personalitatea fiecaruia. Imi amintesc ca intr-un interviu realizat cu celebrul dizident Vladimir Bukovski, acesta spunea ca pentru el moartea lui Stalin a insemnat un moment de rascruce. Copil fiind si-a dat seama ca lumea merge inainte si fara "tatucul" de la Kremlin. A fost,pentru el, prima fisura in armatura propagandei comuniste...

           Se va fi bucurat cu siguranta si poporul lucuitor al Gulag-ului, rudele celor incarcerati sau urmasii celor asasinati.Chiar si tovarasii de munca si lupta ai "marelui carmaci" vor fi avut un sentiment de usurare ca sa nu mai vorbim de conducatorii tarilor din "lagarul socialist".

"Ce este Stalin, un mare om de stat, un "geniu diabolic", o victima a dogmei sau un maniacsi un criminal care a pus mana pe putere? Ce ainsemnat pentru el ideologia marxista, la ce i-au servit ideile ei? Ce credea el despre propria opera, ce credea despre sine si despre locul sau in istorie? aceste sunt doar o parte dintre intrebarile pe care le ridica personalitatea sa. Le scot in evidenta atat din cauza ca ele dunt atingatoare de soarta lumiicontemporane, mai cu seama a lumii comuniste cat si din cauza semnificatiei lor mai largi, as zice atemporale."

                                                                                Milovan Djilas

             Vom incerca sa raspunde in emisiunea de astazi la cateva dintre aceste intrebari. Invitatul emisiunii, domniul dr. Cosmin Popa, cecetator la Institutul "Nicolae Iorga" al Academiei Romane este un excelent cunoscator al epocii comuniste cu deosebire a istoriei comunismului sovietic.