Comunismul de la F la .... O. Enciclopedia regimului comunist II - REPRESIUNEA

                Privita la scara istoriei, despartirea noastra de comunism este de data recenta... A trecut totusi aproape un sfert de secol timp care, din punctl de vedere al unei vieti omenesti ne pare a fi indelungat. Atat de indelungat incat cei tineri, in mod firesc, nu-l cunosc decat din carti, filme, prin intermediul mass- media sau din povesti, iar noi, cei care l-am trait, constatam cu surprindere ca prinsi si cuprinsi de prezent l-am cam uitat. Asta daca si aici am deja certitudini, l-am cunoscut vreodata in toata complexitatea sa "teoretica si mai ales practica".Tocmai de aceea si pentru unii si pentru altii, orice informatii suplimentare sunt binevenite, desigur daca sunt corecte si daca  exista un interes pentru trecutul apropiat macar pornind de la dorinta de a intelege prezentul.

                                                             

     

       Vom vorbi astazi despre o lucrare de exceptie, volumul al II-lea al Enciclopediei regimului comunist, editata de Institutul National pentru Studiul Totalitarismului, sub coordonarea prof.univ. dr. Octavian Roske.

                 Este doar una din zecile de lucrari pe care acest institut, condus de prof.univ. dr Radu Ciuceanu, le publica, lucrari esentiale pentru a defini o epoca de care ne-am despartit de rlativ putina vreme. Lansarea, pe care o ilustram co o fotografie in care apare si directorul institutului, s-a desfasurat de curand in Aula Academiei Romane.

                  De ce credem insa ca ne aflam in fata unei carti de exceptie ? Pentru ca este in acelasi timp o enciclopedie ( de la F la O), dr si o carte despre comunism care poate fi citita pagina cu pagina fara sa remarci intreruperi ale cursivitatii. As spune chiar mai mult si anuma ca alternarea de subicte, planuri si idei dace lectura chiar mai atractiva ( daca folosirea acestui cuvant imi este permisa in relatie cu comunismul). Se mai desprinde cred si o alta constatare si anume aceea ca represiunea comunista (tema volumului) acoperea surprinzator de uniform toate literele alfabetului.........

 Asadar o noua carte despre comunism, despre prefacerile pe care si le propuneau si ne obligau sa le acceptam corifeii noii ere, despre etapele infaptuirii lor, despre victime si calai, despre lagare inchisori si colonii, despre institutii, practici si tinte despre....

      Cu mentiunea apasat subliniata ca telul suprem era faurirea omului nou, iar pentru atingere lui niciun efort nu era prea mic si nicio represune prea blanda. Invitatul emisiunii este prof.univ.dr. Octavian Roske.

Viata si moartea in linia intai Jurnal si insemnari de razboi 1916 - 1920, 1941 - 1943

         Daca deschizi aceasta carte si-i citesti doar cateva pagini, iti dai seama ca este un jurnal de razboi cum nu ai mai intalnit.  De ce? Explicatiile ar fi multe. in primul rand tin de personalitatea, de caracterul autorului. Vasile Scarneci este fiul unor  "tarani plugari" din Cohalm (Rupea), judetul Tanava Mare, crescut cu credinta ca este roman si Romania trebuie sa devina Mare. A hotarat ca si el trebuie sa contribuie la implinirea acestui scump ideal si din lectura jurnalului constatam ca a facut-o cu inteligenta, cu profesionalism, cu eroism dar mai ales  cu naturalete ca pe o datorie. A fost mai intai, incepand din 1915 cand avea doar 19 ani, in slujba Sigurantei - in varianta sa de serviciu secret cu misiuni externe. Aduna date care sa pregateasca intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei. A continut devenind  in agust 1916, imediat dupa intrarea tarii in lupta, soldat voluntar intr-o unitate de elita, Regimentul 3 Vanatori.   

        A participat la primul razboi mondial fiid decorat cu Virtutea Militara dupa batalia de la Marasesti, a urcat, prin merite proprii, treptele ierarhiei miltare pana la gradul de colonel, comandant al Batalionului 3 Munte, in vremea razboiului din Est.

         Lectura jurnalului ce urmareste un traseu de razboi ce te poarta de la apararea Carpatilor in anii 1916- 1918 la cucerira Sevastopolului (6 iunie 1942) ,te captivaza prin mai ales prin sinceritate, prin firesc, prin spiritul critic de observatie care nu-l paraseste pe autor in cele mai dramatice momente ca de altfel nici simtul umorului. " Nu am facut acest raboj al intamplarilor ca sa-mi fac reclama, aureola, nici sa castig bani. Le-am scris pentru memoria ostasilor care s-au savarsit, au cazut cu fata la dusman. Cei crare vor urma dupa noi stiu ca am luptat pentru salvarea Patriei si a Neamului." 

             L-am citat pa colonelul Vasile Scarneci cel care nu ne-a lasat doar marturia unui participant la istoria eroica  aneamuli ci si un roman ce ni-l reveleaza ca un Sven Hassel roman.

             Despre aceasta carte deosebita vom discuta cu domnul Adran Pandea, directorul Editurii Miiltare, cel care a ingrijit editia si a alcatuit prefata si notele,cel fara de care manuscrisele ingropate o buna perioda de timp nu ar fi vazut lumina. 

Reich-ul milenar a durat.....12 ani. Opt decenii de la instaurarea unei dictaturi criminale.

           " Nu recunosc in Germania de azi nimic din maretia celor ce au sfintit geniul omenesc din secolul trecut. Asta nu inseamna ca poporul german s-a schimbat, nu, ci ca a intrat cu ochii in lumina unui soare fals care i-a luat vederea."   

                                                                                     George Enescu, interviu 1936

     Cu sensibilitatea artistului George Enescu caracteriza astfel, plastic si corect deopotriva eclipsa in care, timp de 12 ani avea sa se gaseasca poporul german si nu numai caci umbra bruna  avea sa se intinda asupra unei mari parti a continenentului nostru.
      Am cercetat cu ani in urma presa romaneasca din ianuarie - februarie 1933. Putine erau referirile la schimbarea politica din Germania. O mai mare atentie se dadea ...faptului divers.

Si totusi la 30 ianuarie, la ora 11 si 15 minute, in fata batranului presedinte, 

maresealul  Paul von Hindenburg, pe atunci in varsta de 86 de ani, depunea juramantul pe Constitutia de la Weimar, un nou cancelar, Adolf  Hitler.....In decurs de numai 10 luni Hitler avea sa devina conducatorul absolut al Gemaniei. De mentionat ca in Italia procesul durase 7 ani.....

       

        Iata doar cateva dintre evenimentele care au jalonat acest parcurs rapid:

       - 27 februarie 1933, incendierea Reichstag-ului dupa care presedintele Hindenburg semneaza un decret prin care introduce starea de asediu suspendand si cateva articole extrem de inportanta din constitutie (libertatea persoanei, a presei,dreptul de asociere si intrunire secretul corespondentei, inviolabilitatea persoanei si a domicilliului....) In fapt se semna sentinta de condamnarea democratiei germane

      - 5 martie 1933, alegeri care totusi nu dau majoritate absoluta partidului nazist care obtine doar 44% din voturi

      - 24 mai, intrunirea noului Reichstag caruia Hitler i-a cerut dreptul de a conduce fara control parlamentar. Intimidati, aflati sub puterea legii martiale sau deadreptul arestati din cei 647 de deputatii participa la sedinta doar 535 din care 441 voteaza ca Hitler sa devina dictator.

         L-au adus la putere personalitatea sa puternica, capacitatea de a fascina prin discursuri, pregatite cu minutiozitate in fata oglizii, in care se facea ecoul dorintelor imediate ale germanilor dar si al frustrarilor  care le fusesera inoculate dupa incheierea primului razboi mondial. Se pare insa ca fascinatia ii atingea si pe interlocutorii sai, oameni politici din tari in care democratiea era de multa vreme consolidata. Un exemplu este ceea ce s-a intamplat la Munchen

   Vechiul nationalism german si pangermanismul sunt dealtfel baza ideologica a ascensiunii extremei drepte in perioada interbelica. Se adauga si nu este deloc de neglijat, situatia economica extrem de dificila a Germaniei care slabita de razboi traversa si cumlita criza economica a acelei perioade. Contextul economic a fost abil speculat de Hitler si NSDAP care cu sprijinul unei importante parti din patronatul industial elita financiara a trecut de la promisiuni la realizari palpabile care au deteminat un curent de apreciere din ce in ce mai larg. totul croborat cu o represiune care innabusea orice voce potrivnica.

        Vom vorbi despre Hitler si regimul sau avandu-l ca invitat pe domnul prof. univ. dr. Constantin Hlihor si vom porni de la cateva idei cuprinse in celebra lucrare a lui Ernst Nolte, "Fascismul in epoca sa". Istoricul german consdera ca pentru al intelege pe Hitler trebuie sa luam in considerare trei trasaturi definitorii ale personalitatii sale, asadar :

         - infantilismul - argumente, la 50 de ani dispune construirea unui pod peste Dunare identic cu cel pe care il imaginase la 15 ani sau faptul ca, in peroada 1933-1934, reciteste toate volumele lui Karl May cel care, dupa cum afirma,  "i-a deschis ochii catre lume si viata " .

          - monomania - gasirea de vinovati intotdeauna in exterior asadar " raufacatorii din noiembrie" vinovati pentru sistemul de la Weimar, habsburgii pentru situatia din Austria, comunismul, capitalismul si fireste  evreii.

          - talentul mediatic prin care se proiecta in chip de idol

           Vom vorbi asadar despre Hitler si Reichul milenar care nu a durat din fericire decat 12 ani dar a lasat in urma nu doar ruine ci si cele mai cumplite drame pe care le-a trait omenirea si ma gandesc desigur la Holocaust dar, deopotriva, la cele suferite de multe alte popoare intre ele si cel german intrat la 30 ianuarie 1933 ," in orbita unui soare fals".

Despre Nicolae Ceausescu si " Epoca de aur"

         Cu multi ani in urma ziua de 26 ianuarie nu era o zi obisnuita......Un zbucium cuprindea nomenclatura de partid si de stat care cu saptamani inainte "actiona" astfel ca macar un freamat sa patrunda in orice casa de roman. Se apropia Ziua Tovarasului.

   

Nici o hiperbola nu era nelalocul ei.....Asadar : Titan, Demiurg, Ctitor, Ganditor,Geniu, Erou intre eroi, Om intre oameni, Mare carmaci, Carpat ! si cate si mai cate.

                 Televiziunea ii inchina toate cele doua ore ale programului, Radioul ii aducea omagii nesfarsite... 
Pictorii ii dedicau tablouri  in care aparea drept continuatorul firesc al traditiei    

  marilor voievozi ( care erau figurati, fireste, mai mici si mai estompati ) cat despre ceilalti activisti de partid, oricat ar fi fost ei de importanti, se vede ca nu prea meritau sa apara alaturi de conducator... Onoarea o avea doar tovarasa si eventuali anonimi si decorativi oameni ai muncii care formau insa doar un decor adecvat. Chiar daca nu erau prea marcati de sarbatoare si nici convinsi ca traieasc in cei mai minunati ani ai existentei omenesti in spatiul carpato- danubiano- pontic de la fondarea statului dac centralizat de ctre Burebista, multi oameni obisnuiti aflau din presa ce cadori primise Ceausescu din partea lor ( prin intreprindere ).

          Festivismul de opereta sau festivitatile nu puteau ascunde realitatea, de exemplu cozile la alimente......  

  

       Astazi   doar cativa nostalgi se mai aduna la Cimitirul Ghencea pentru a aprinde o lumanare la mormantul celui care a avut, pentru multa vreme o putere aproape absoluta asupra Romaniei  ....   

      Ceausescu si epoca sa se estompeaza incet incet in trecut iar pacatele dar si infaptuirile sale raman sa fie de competenta istoriei si istoricilor. Acesta este si scopul pe care si-l propune emisiunea de astazi, acela de a vorbi despre un trecut care inca ne domina pe multi dintre noi, cu obiectivitate si sinceritate. 
       

    Invitata emisiunii este doamna prof.univ. dr. Lavinia Betea, specializata in istorie contemporana, o excelenta cunoscatoere a epocii comuniste si a liderilor ei. Domnia sa este autoarea a numeroase carti de interviuri cu fosti demnitari comunisti, a unor carti despre Nicolae Ceausescu in care isi foloseste cunostintele de psihologie sociala si politica.
     Sunt multe intrebari la care istoricii trebuie sa raspunda inclusiv la aceea pe care de dincolo pare sa ne-o puna chiar Tovarasul... Pentru cele rele sun doar eu singurul vinovat ? Dar pentru cele bune, am completa noi, are doar el meritele .......

Nicolae Iorga. Discursuri parlamentare (1919 - 1923 )

                        "Deplor ca in aceasta tara moravurile politice pot salbateci firea omeneasca."

         Putini sunt cei care, asemenea lui Nicolae Iorga pe care l-am citat aici, au rostit sau scris atatea cuvinte la al caror inteles sa merite sa zabovim macar si o clipa......
         Iata si alte cateva exemple revelatoare:

            Va fi avut Nicolae Ioga micimile sale ? Va fi avut Nicolae Iorga trufiile sale? Cu siguranta da. Au spus-o de altfel multi dintre contemporanii sai, au scris-o multi dintre exagetii sai, o putem si noi constata daca ne aplecam asupra monumentalei sale opere (din pacate astazi mai mult citata decat citita). Sunt pacate care nu ocolesc nici genii ca el. Credem insa ca mai  "profitabil" pentru noi ar fi sa nu cautam cu deosebire  facilul, aparentul, anecdoticul ( chiar daca iesim din moda care se impune? in abordarea trecutului) ci sa ramanem "conformisti", sa cautam in scrierile de si despre personalitati esenta cugetarii, semnificatiile profunde ale faptelor ori efectele actiunilor...

              Va invitam asadar la o discutie despre Nicolae Iorga, prilejuita de aparitia celui de al doilea tom  

al discursurilor sale parlamentare, cle din perioada 1919 - 1923, o carte aparuta la Editura Mesagerul, din / si prin admiratia, devotamentul, si profesionalismul  invitatei noastre, doamna prof.dr. Georgeta Filitti.
       O discutie despre Nicolae Iorga- omul politic care insa nu este altfel decat Nicolae Iorga- patriotul sau Nicolae Iorga - savantul