Tema concursului pentru elevi a fost in acest an:
Ce ganditi si simtiti in fata fenomenului coruptiei, despre care se vorbeste atat de mult? Credeti ca exista un raport intre coruptie si libertate? Sunteti in stare sa imaginati o solutie care sa puna capat acestui flagel?
Profesorii au concurat si ei pentru un loc in bancile scolii.Iata si tema pecare aau fost invitati sa o dezvolte:
Va rugam sa comentati raportul dintre libertate, reziduurile comuniste din societatea romaneasca de azi si coruptie. Cum credeti ca trebuie prezentat elevilor acest flagel, suportat sub diverse forme de istoria noastra?
Cum s-a desfasurat evenimentul in acest an ? Va invit sa aflati cea mai autorizata opinie, aceea a domnului Romulus Rusan :
Memorialul de la Sighet şi Şcoala sa de Vară
Şcoala de Vară de la Memorialul Sighet (rector Stéphane Courtois, moderator Romulus Rusan) a ajuns – incredibil – la a XIII-a ediţie. Incredibilul vine din faptul că, de la un an la altul, continuarea sa a stat sub semnul întrebării. Din motive financiare, evident, dar de fiecare dată având alături fundaţia germană „Konrad Adenauer”, care în funcţie de bugetul ei şi-a unit eforturile cu ale Fundaţiei Academia Civică.
Primele cinci ediţii ale Şcolii s-au suprapus cu lucrările faimoaselor simpozioane de la Sighet, organizate tot de Fundaţia Academia Civică timp de 10 ani (între 1993 şi 2002). În cele zece manifestări ştiinţifice masive (3-400 participanţi la fiecare) a fost parcursă cronologic istoria perioadei 1945-1989 din punct de vedere al cercetătorilor şi al martorilor, iar Şcoala de Vară era, în acest timp, o „rezervaţie a juniorilor” (elevi între 13 şi 18 ani), care participau pur şi simplu la lucrări, fără a avea un cuvânt de spus. Am socotit că era cea mai bună modalitate de a preda ştafeta către noua generaţie care se năştea. Şi într-adevăr, de-a lungul anilor, adolescenţii de atunci s-au dovedit personalităţi care, după absolvirea facultăţii, aveau să se afirme în varii domenii.
Începând cu anul 2002, Şcoala de vară a devenit independentă de simpozioane. Programul ei era organizat nu pe teme cronologice, ci pe personalitatea fiecărui conferenţiar. Expunerea, completată de dialogul ulterior (acesta durând uneori mai mult decât conferinţa) a dat dinamicitate şi efervescenţă lucrărilor. An de an, am publicat acest amalgam de teme şi dezbateri, în Colecţia „Şcoala Memoriei”, care a devenit un reper editorial, aşa cum, între 1993 şi 2002, lucrările simpozioanelor alcătuiseră cele zece volume ale Colecţiei „Anale Sighet” (peste 7500 pagini).
Anul acesta, şcoala de vară a întrunit 60 elevi şi 30 profesori secundari (din anul 2008 am inclus în componenţa şcolii şi profesori de Istorie, în dorinţa multiplicări cunoştinţelor). Impresia de mecanism bine rodat a fost dată atât de eterogenitatea conferenţiarilor, cât şi de armonizarea temelor. Dacă Stéphane Courtois a vorbit despre condiţiilor destrămării Uniunii Sovietice, compatriotul său Thierry Wolton s-a ocupat de complicatul dosar al relaţiilor franco-sovietice. Sindicalistul de la „Solidarnosc” Jerzy Borowczak a discutat cu auditoriul despre problemele Poloniei actuale. Elena Postică (directoarea adjunctă a Muzeului Naţional de Istorie de la Chişinău) şi Vasile Soare (fost ambasador al României în Kazahstan) au descris calvarul deportării etnicilor români din Basarabia şi Bucovina de Nord în Siberia şi Asia Centrală. Helmut Müller-Enbergs a descris activitatea Oficiului de Studiere a Documentelor Stasi”, iar Katharina Kilzer (tot din Germania) a urmărit atitudinea presei germane faţă de România de-a lungul diferitelor etape ale dominaţiei comuniste. Dacă Alexandru Zub a făcut un excurs imagologic în teoriile istoriografiei contemporane, Basarab Nicolescu a evocat (cu documente din propria familie) soarta prizonierilor de război din Siberia. Teodora Stanciu a citit o impresionantă scrisoare trimisă Şcolii de Vară de Monica Pillat, despre recuperarea din Arhivele CNSAS a romanului „Aşteptând ceasul de apoi” pentru care tatăl său, scriitorul Dinu Pillat, a fost condamnat la 25 ani închisoare. Tot despre activitatea CNSAS a vorbit istoricul Virgiliu Ţârău, care a enumerat principalele realizări ale instituţiei al cărei vicepreşedinte este. O la fel de incitantă comunicare a susţinut arhitectul Gheorghe Leahu, care a evocat anii săi de formare profesională, precum şi marile daune provocate, în anii ’80, arhitecturii româneşti, de către regimul Ceauşescu.
De un interes aparte s-a bucurat masa rotundă „După 20 de ani: De la Piaţa Universităţii la Alianţa Civică”, în care şase protagonişti ai mişcării civice (Ana Blandiana, Petre Mihai Băcanu, dr. Nicolae Constantinescu, ing. Ion Mănucu, Romulus Rusan şi Alexandru Zub) au radiografiat cu argumente convingătoare dramaticul an 1990 (proclamaţia de la Timişoara, Piaţa Universităţi, mineriadele din 13-15 iunie, „marşul în alb” din 13 iulie şi, în sfârşit, crearea în noiembrie a Alianţei Civice, organizaţia care a stimulat opoziţia, ducând la crearea Convenţiei Democratice din România şi oprind asaltul violent al forţelor neocomuniste ce tindea să monopolizeze puterea.
De un interes documentar aparte s-a bucurat, de asemenea, expunerea profesorului spaniol Jose Maria Ballester, fost director al Patrimoniului Cultural al Consiliului Europei, care a evocat vizita sa în România, în 1994, ca şef al delegaţiei care a expertizat proiectul depus la Strasbourg de poeta Ana Blandiana prin care urma să se dezvolte Memorialul de la Sighet (primul memorial al victimelor comunismului din lume).
Şcoala de Vară a mai inclus în program un recital al baritonului Dan Iordăchescu, precum şi câteva filme documentare, rulate chiar în incinta fostei închisori.
În paralel cu vizitarea celor peste 50 de săli ale Muzeului au fost vernisate încă două („România închisorilor” şi „Comunizarea învăţământului”). Un moment impresionant s-a petrecut la Cimitirul Eroilor, unde elevilor şi profesorilor le-au fost arătate urnele cu pământ aduse, simbolic, din locurile unde s-a murit pentru libertate în timpul teroarei comuniste.
După decernarea premiilor de participare, a premiilor „Dr. Miron Costin” şi „Ing. Gheorghe Arvunescu”, au fost distinşi cu diplome şi câţiva tineri care s-au remarcat în programul de istorie orală al Fundaţiei Academia Civică.
Iar la sfârşit, ca să nu uite că au fost timp de opt zile în Maramureş, invitaţii Şcolii de Vară au făcut o excursie de neuitat pe Valea Vaserului, între Vişeul de Sus şi Paltinul, cu o „mocăniţă” (ultima) rămasă din perioada interbelică şi repusă în funcţiune de un întreprinzător elveţian.
Romulus Rusan
Ne propunem si noi sa vorbim in emisiunea de astazi despre prezent,prin trecut,despre comunism, mentalitati si coruptie despre actiune sau resemnare ,despre un viitor pe care incecam sa- intrezarim altfel decat pare a ni se arata.
Invitată in direct este Ioana Boca, directorul executiv al Fundaţiei Academia Civică. Au mai fost invitaţi să vorbească, prin telefon, despre experienţa de la Şcoala de Vară de la Sighet, elevii Marius Ştefan Deaconu, Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” Oradea, Marius Andrei, Colegiul National de Informatica Tudor Vianu Bucureşti, Ştefan Baghiu, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, Piatra Neamţ, şi profesorii de istorie Cornelia Ciupitu, Grupul Şcolar "Ilie Murgulescu", Craiova şi Mirel Dorin Răduţi, Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" Petroşani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu