Exista o "meserie" inconjurata intotdeuna de secret, de mister, de o aura romantica. Profesionistii au vorbit in general putin despre ei lasandu-i pe biografi, pe scriitori, scenaristi sau ziaristi sa-si exerseze imaginatia si ....pana. Ei bine, astazi, vom vorbi despre spioni !
Prilejul ? Aparitia unui dictionar universal in paginile caruia autorul, domnul Alexandru Popescu, oranduieste alfabetic peste 600 de personaje si personalitati din lumea scaldata in ceata a conspirativitatii. Asadar peste 600 de spioni, cartite si agenti de influenta fara de care evenimentele mai vechi sau mai noi ale istoriei ar fi greu de inteles si oricum ar fi lipsite de de un romantism de care, de multe ori, suntem numai noi cititorii sau privitorii suntem raspunzatori.
Asadar :
Maria Tanase
Marlene Dietrich
sau
Ernest Hemingway
Ian Fleming
sau
Richard Sorge
Willi Munzemberg
sau
Ca in tabelul lui Mendeleev sunt fireste si casute goale, caracterizari si descrieri de completat ...Lipsesc chiar capitole intregi care asteapta trecerea timpului pentru a fi scrise. Fireste cele referitoare la spionajul contemporan pentru ca, nu-i asa, spioni au fost spioni sunt inca ...
Oricum Dictionarul universal al spioniloreste o lectura interesanta dupa cum interesanta se anunta a fi si discutia cu autorul sau, domnul dr. Alexandru Popescu.
Cat de importanta pentru noi este Ziua Nationala? Ne punem cu siguranta aceasta intrebare macar de 1 Decembrie. Fara indoiala raspunsul este personal si desigur subiectiv. Indraznesc sa cred ca ne gadim, fie si o clipa, la cei care, pe fronturile Primului razboi mondial sau pe cele ale diplomatiei. au facut posibila implinirea visului vechi si sfant al unirii tuturor romanilor intr-un stat. Cat despre modul in care la scara intregii tari este perceputa sarbatoarea, aici cuprinderea noastra este destul de ingusta. Ar trebui,pentru a ne face o imagine cuprinzatoare,sa citim presa,sa ascultam radioul sau sa privim micile ecrane, demers pe care putini dintre noi il facem mai cu seama intr-o zi libera....
Doamna dr. Antonia Matei, o tanara si competenta cercetatoare a avut ideea de a monitoriza presa, de a sintetiza continuturile articolelor, de a le ierarhiza si analiza pe baza unor criterii stiintifice. Rezultatul? O teza de doctorat care este o adevarata oglinda pe care presa de astazi o aseaza in fata evenimentului si care ne ofera de multe ori si noua o imagine pe care o consideram , cu sau fara motiv, reala.
Doamna dr. Antonia Matei, invitata emisiunii de astazi ne-a pus la dispozitie teza de doctorat, din carea am selectat cateva fragmente, credem, revelatoare:
1. Descriere comemorativa
La foarte multe dintre articolele selectate procesul de încadrare media începe chiar din titlu. Acestea îl ghidează pe cititor către subiectul articolului şi mai ales către direcţia pe care acesta o va lua. Astfel, cititorul poate intui chiar din titlu că este vorba despre descrierea unei ceremonii comemorative. Titlurile utilizate surprind: esenţa ceremoniilor comemorative organizate: Ceremonie religioasă şi depuneri de coroane, în cinstea Zilei Naţionale a României (Adevărul 1.12.2011), Paradă militară şi concert de fanfară de 1 decembrie, la Focşani (Adevărul 30.11.2011)
elementele centrale: Bucureşti: Avioane şi jandarmi călare de Ziua Naţională (Adevărul 30.11.2009), Ziua Naţională – blindate şi tancuri pe sub Arcul de Triumf (Romania Liberă, 2.12.2009) momentele de atracţie maximă: Ceremonia Retragerii cu Torţe, punctul de atracţie maximă al Zilei Naţionale la Târgovişte (Adevărul, 30.11.2011), Alba Iulia: Parada portului popular la "Serbările Unirii (Jurnalul Naţional, 1.12.2010).
Dintre toate articolele în care s-a regăsit cadrul „descriere comemorativă”, doar în trei au fost utilizate şi subtitluri relevante pentru încadrarea în cauză: Retragere cu torţe şi Porumbei eliberaţi pe "Oda Bucuriei" – Jurnalul Naţional 1.12.2010 22 de avioane şi elicoptere vor survola Capitala – Adevărul 30.11.2009
2.Cadrul „parada militară”
Blocul de paradă al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) va fi deschis de trei elicoptere, care vor survola Arcul de Triumf. La parada militară organizată joi în Capitală, Ministerul Administraţiei şi Internelor va fi prezent cu nouă echipaje moto de poliţie şi 16 autospeciale şi autolaboratoare, 13 autospeciale de transport şi trei echipaje moto folosite de jandarmi, trei ATV-uri, 12 autospeciale şi două ambarcaţiuni aparţinând poliţiştilor de frontieră, precum şi 15 autospeciale şi ambulanţe, două motociclete şi două bărci pneumatice folosite de pompierii militari în misiunile specifice (descarcerare, stingere incendii, intervenţie la înălţime şi la accidente colective). România Liberă 1.12.2011
Ziua Națională – blindate și tancuri pe sub Arcul de Triumf Militari în uniforme românești de campanie din timpul primului război mondial, vânatori de munte, parașutiști și detașamente ale Jandarmeriei, blindate, tancuri și lansatoare de rachete au defilat la parada militară organizată ieri în Capitală de Ministerul Apărării, cu ocazia Zilei Naționale a României.România Liberă 2.12.2009
Premiere la Parada Militară La parada militară de la Arcul de Triumf din Capitală, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, alături de elicopterele IAR 330 M din dotarea Flotilei 90 Transport Aerian (Otopeni), elicopterele SOCAT aparţinând Flotilei 95 Aeriană din Bacău şi două elicoptere IAR – 330 PUMA naval aparţinând Forţelor Navale, pentru prima dată au fost prezente la parada dedicată Zilei Naţionale avioanele C27 SPARTAN.Jurnalul Naţional 2.12.2011
3.Cadrul „manifestare cultural – artistică”
Pentru joi, 1 decembrie, Teatrul Masca a pregătit o serie de evenimente menite să marcheze Ziua Naţională a României, pentru că declară directorul teatrului, Mihai Mălaimare: „Latura culturală este o componentă importantă a identităţii şi conştiinţei naţionale, iar Ziua Naţională reprezintă pentru fiecare dintre noi un bun moment de a ne întoarce la valorile şi tradiţiile care ne definesc ca popor. Iubiţi-vă ţara şi respectaţi-vă istoria!".România Liberă 30.11.2011
Satu Mare: Concert cu intrare liberă la Filarmonică, de Ziua Naţională a României La Filarmonica “Dinu Lipatti” Satu Mare va avea loc, azi, începând cu ora 18.30, în colaborare cu Liceul de Artă “Aurel Popp” Satu Mare, un concert extraordinar vocal simfonic, “Misa Solemnă” de Rossini, dedicat Zilei Naţionale a României.Adevărul 30.11.2010
4.Cadrele „date istorice”, „simboluri identitare” şi „dezbinare naţională”
Legătura dintre istorie şi identitate este una strânsă, pentru că, aşa cum susţinea istoricul Ion Bulei în introducerea volumului Viaţa în vremea lui Carol I, „istoria a fost şi rămâne un element esenţial al identităţii noastre”
Regina Maria a României a fost unul dintre aceia care au ţinut coagulată ideea de naţiune română şi visul numit "România Mare". În jurnalele sale, dar şi în "Povestea vieţii mele", Regina a lăsat o uriaşă lecţie de dragoste de ţară, pe care, din când în când, ar trebui să o parcurgem pentru a nu uita de unde suntem ca să ştim încotro ne îndreptăm. - Jurnalul Naţional, 1.12.2011
E postul Crăciunului, e început de decembrie şi e Ziua Naţională a românilor. Astăzi, mai mult ca oricând, cuvinte precum lege, dreptate, adevăr, identitate naţională ar trebui să fie rostite cu inima. Să ne întoarcem în timp, atunci când cuvintele nu ne jucau feste, iar litera legii nu era nici mişcătoare, nici abstractă. Pentru moşii noştri au existat dintotdeauna două tipuri de legi, amândouă nescrise: o "lege divină" şi o "lege a firii" sau "a pământului". Mai exista şi o "lege a sângelui", a credinţelor neamului, cuprinsă în "pravilele strămoşeşti", precum şi un cod dacic al legilor naturii, "belagines", a cărui învăţătură a rămas necunoscută până astăzi. Jurnalul Naţional – 1.12.2011
Modalitatea cel mai des utilizată pentru realizarea cadrelor „date istorice” şi „simboluri identitare” o reprezintă citatele corelate cu selecţia surselor: figuri din trecut (oameni politici, oameni de cultură sau simpli participanţi la evenimente) sau chiar şi figuri din prezent (mai ales veterani de război, istorici şi profesori de istorie).
Jurnaliştii au ales citatele care subliniază importanţa momentului, exuberanţa trăită în acelor zile, implicarea tuturor oamenilor, de la simplii copii până la Rege şi Regină. Limbajul este unul în concordanţă cu atmosfera de euforie, se folosesc multe metafore, hiperbole, accentul fiind pus pe elementele de spectaculos şi pe latura emoţională: Jurnalul Naţional, 1.12.2010, citat din scrisoarea lui Nicolae Pârăian, din Craiova, elev, participant la evenimente: Toată noaptea s-a cântat, făcându-se şi focuri pe stradă, iar restaurantele şi bodegile deschise. Acest entuziasm a durat trei zile şi trei nopţi. Lumea n-a dormit. Toţi locuitorii oraşului cu tricolorul împrejurul corpului strigau: «Trăiască România Mare! Ura! Ura! Ura!». În vitrinele magazinelor erau fotografiile lui Ferdinand, regele tuturor românilor, Maria, regina tuturor românilor. Cursurile au fost suspendate 8 zile. […]Profesorii ne spuneau, noi, care am apucat 1 Decembrie 1918 aceste momente solemne, să le spunem mai departe urmaşilor urmaşilor noştri, spre a se slăvi, prin vecii vecilor România Mare cu cei care au făptuit-o. Iată dar cât de mare este fericirea şi bucuria unui popor care-şi capătase independenţa şi libertatea."
Din punct de vedere tematic, editorialele şi comentariile sunt structurate în jurul a trei teme majore:
1.O nouă zi naţională - jurnaliştii oferă argumente pentru adoptarea datei de 10 mai ca Zi Naţională. Argumentele sunt faptul că 10 mai reprezintă europenizarea României, că este odată ce poate fi sărbătorită de toţi cetăţenii României, indiferent de naţionalitate sau pur şi simplu, că vremea este mai frumoasă decât pe 1 decembrie.
2.Dragostea de ţară - jurnaliştii prezentă motivele pentru care îşi iubesc sau nu ţara. Motivele sunt descrise cu mult patos, fiind dintre cele mai diverse, de la unele abstracte (O stare de îndrăgostire fără de care n-aş şti la ce poate fi bun sângele şi nu m-aş pricepe ce întrebuinţare să dau gândurilor şi ochilor – Jurnalul Naţional, 1.12.2010) până la foarte concrete ([…] nu văd nici o şmecherie în a fi român. Şi nici nu mi se pare mai înălţător, mai de bonton ori mai profitabil să fii român decât surinamez ori cetăţean al Insulei (arhipelagului?) Kiribati.– Jurnalul Naţional, 1.10.2010)
3.Patriotismul la români - jurnaliştii susţin că românii nu mai sunt patrioţi, că identitatea trece printr-o perioadă de criză.
Patriotism, patrie, popor. Trei cuvinte care nu au acum nicio valoare. Riști chiar să te trezești luat în bășcălie dacă le rostești cu voce tare. De ce? – Adevărul, 1.12.2011
Nu aşa bagi sentiment naţional în vene de cetăţean. Indiferent cât marketing ne-ar îndesa unii şi alţii pe televizor, nu putem digera prea mult din meniul mediatic al Zilei Naţionale. Nu, răspunsul nu trebuie căutat în afară, ci în interior. În mijlocul nostru, în comunităţile în care trăim, acasă, la serviciu, la şcoală, pe stradă. Iar viaţa din teren este cea mai cinstită cu noi. Ea ne oferă explicaţia verde-n faţă. Nu simţim româneşte pentru că a trăi româneşte astăzi este sinonim cu eşecul, haosul, mizeria, subcultura, agresivitatea, balamucul, manelizarea. Le întâlnim la tot pasul. – Adevărul, 30.11.2009
Această ultimă tematică este legată şi de cadrul „dezbinare naţională”.
Este vorba despre relatările care au în vedere tocmai lipsa de unitate ce pare să domine şi să caracterizeze societatea românească, după cum susţin autorii articcolelor. Modalitatea prin care cetăţenii unei ţări îşi respectă comunităţile, gradul în care ei se identifică şi respectă tradiţiile comune, legătura lor cu istoria naţiunii, toate acestea sunt elemente ale identităţii naţionale, iar încălcarea lor duce, în viziunea jurnaliştilor, la dezbinare naţională.
Atitudinea ziariştilor care au scris articolele este una de implicare, iar tonul lor este în acelaşi timp vehement, dar şi de tristeţe faţă de această situaţie: Mulți au ajuns să-și urască țara natală și o spun în gura mare, sau o tratează ca atare până în gesturile cele mai mărunte, din fiecare zi. Gestul celui care aruncă gunoi pe jos, în stradă, este o marcă a lipsei de respect pentru orașul în care trăiește și prin extensie pentru țara căreia îi aparține. În fenomene naționale, ne-am bătut joc de orașele noastre, construind fără niciun respect pentru istorie. Cultură, tradiții, valori, educație, instituții, toate par distruse și golite de rostul pentru care s-au născut. Mai este undeva un dram din sentimentele celor care ne-au unit, în 1918, în România Mare? Mai avem vreo șansă să trăim din nou vremea în care să rostim cu voce tare, fără rușine, cuvintele „patrie" sau „popor"? Vom mai ajunge vreodată să mergem la defilare pentru mândria de a aparține unei națiuni și nu pentru un blid cu fasole? Adevărul 1.12.2011
4.Cadrul „sărbătoare populară”
Acest cadru a avut o frecvenţă mare, 35 de articolele din 388 încadrându-se în această cateogrie (9%), număr comparabil cu cea a cadrului „descriere comemorativă”. Acest lucru este explicabil prin faptul că „în general, flexibilitatea spectacolului îl face pe acesta să fie o unealtă bună pentru organizatori, ca și pentru participanți mai ales în prezentarea simbolurilor unificare care minimizează contestările” (Kaftan, 2007, p. 314).
De la ora 17.00, vasluienii sunt invitaţi la un spectacol folcloric, la Casa de Cultură „Constantin Tănase“. „Va fi un spectacol de înaltă ţinută, în care îşi vor demonstra măiestria cei 80 de membri ai Ansamblului «Joc», din Republica Moldova“, a spus Lucian Onciu, unul dintre organizatori. - Adevărul 30.11.2011
5.Cadrul „fasoliada”
În construcţia cadrului „fasoliada”, indiferent de tema centrală, se regăsesc cele mai multe subtitluri:
Ţuică şi fasole, ca la români Adevărul, 30.11.2009
Fasole cu costiţă şi ţuică fiartă de 1 Decembrie, în Bucureşti – România Liberă, 1.12.2010
Fasole şi cârnaţi de la Onţanu şi Poteraş Adevărul, 30.11.2010 Copiii - la paradă, pensionarii - la fasole Adevărul 2.12.2010
Defilări, fasole cu cârnăciori, frig şi restricţii în trafic – Jurnalul Naţional, 1.12.2010 POFTIŢI LA FASOLE ŞI ŢUICĂ! – Jurnalul Naţional 30.11.2009 Descierile fasoliadei încep chiar din paragrafele introductive, acolo unde se oferă informaţii despre locurile unde se va putea lua fasolea, precum şi cantităţile ce vor fi sau au fost oferite: câte porţii, câte kilograme sau câţi litri de vin/ţuică: De 1 Decembrie, Primăria Sectorului 2 le-a pregătit bucureştenilor 13.000 de porţii de fasole ostăşească cu costiţă şi 725 de litri de ţuică fiartă. Astfel, doritorii sunt aşteptaţi la sediul Centrului Administrativ începând cu ora 12:00. Jurnalul Naţional 30.11.2009
Peste 16.000 de porţii de fasole cu costiţă şi ţuică fiartă vor fi servite joi, de Ziua Naţională a României, în 21 de corturi amplasate în Sectorul 2 al Capitalei. România Liberă 30.11.2011
Bătălia pe fasole – redă partea conflictuală a „fasoliadei”, axându-se pe prezentarea îmbulzelilor, a bătăilor, a cozilor sau pe lupta cu jandarmii, fapt remarcat încă din titluri sau subtitluri: Titluri Bătaie pe fasole de Ziua Naţională Adevărul 1.12.2009 Ploieştenii s-au înghesuit la fasole, cârnaţi şi vin fiert, de 1 Decembrie Adevărul 1.12.2010 Buzău: Îmbulzeală la fasolea națională Adevărul 1.12.2009
6.Cadrul mişcări/declaraţii naţionaliste
Marş al Noii Drepte la Târgu Mureş: "Ţinutul Secuiesc - pământ românesc" Aproape 200 de membri ai mişcării Noua Dreaptă şi de la Uniunea Vatra Românească au participat la un marş, miercuri, în municipiul Târgu Mureş şi au scandat lozinci pro-româneşti, transmite NewsIn. "Este un marş de bucurie, un marş pentru Ziua Naţională a tuturor românilor.[…] Credem că orice român poate aniversa şi se poate bucura de Ziua Naţională oriunde pe teritoriul României, indiferent de oraş sau judeţ", a declarat Tudor Ionescu, preşedintele organizaţiei Noua Dreaptă. România Liberă 1.12.2010
Într-adevăr, câteva dintre articolele de presă publicate cu ocazia Zilei Naţionale au redat declaraţii cu conţinut instigator: Laszlo Tokes, la Budapesta: Nu putem uita că Ziua Naţională a României este şi o zi de doliu pentru Ungaria Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a deplâns la Budapesta "tragedia maghiarilor din Transilvania", respectiv semnarea Tratatului de pace de la Trianon, despre care afirmă că îşi face simţite în continuare efectele şi că acestea trebuie remediae, relatează Mediafax, citând MTI. Laszo Tokes a declarat că "bunăvoinţa necondiţionată şi loialitatea nu ne pot face să uităm că Ziua Naţională a României este şi o zi de doliu pentru Ungaria", deoarece actuala "Românie a fost născută prin divizarea Ungariei". Adevărul 1.12.2010
7.Cadre cu subiect politicAnaliza articolelor a dovedit faptul că această categorie de cadre media a însumat cele mai multe itemuri, 82, ceea ce înseamnă 21% din totalul articolelor.
8.Cadrul „declaraţii politice patriotarde”
"De ziua naţională, îi doresc României să fie iubită de cetăţenii ei, oriunde s-ar afla aceştia! Le doresc românilor să redevină patrioţi! Ne doresc să avem înţelepciunea să trecem solidari prin aceste momente dificile!", scrie Udrea în postarea intitulată "La multi ani, România!" - România Liberă 1.12.2010
Regăsirea tuturor românilor într-un singur stat a fost un proiect care a cerut sacrificii pe care azi ne este dificil să ni le imaginăm. A fost un vis care a devenit realitate pentru că au existat solidaritatea, curajul şi încrederea în justeţea idealului. Aceasta este lecţia pe care azi o primim de la trecutul nostru, o lecţie importantă pentru viitorul nostru ca naţiune. România poate deveni mai puternică şi mai prosperă făcând apel la valorile care ne-au adus unitatea: determinare, spirit de sacrificiu, încredere în noi înşine. Preşedintele Traian Băsescu – Adevărul, 1.12.2010
"Alba Iulia este simbolul unităţii românilor, este simbolul continuităţii României, este simbolul forţei ţării noastre. Poate mai mult ca niciodată avem nevoie de unitate şi de solidaritate, iar această solidaritate, în primul rând, se regăseşte la Alba Iulia. Iubesc România pentru oamenii săi, pentru căldura, pentru sufletul, pentru inima şi ospitalitatea de care au dat dovadă întotdeauna", a declarat Emil Boc, între două porţii de huiduieli din partea ardelenilor săi. – România Liberă 2.12.2011
“Mesajul pe care noi am vrut să îl dăm este acela că, aşa cum România a mai trecut de multe ori prin momente grele, o să trecem şi de data aceasta. […] Să aibă putere să treacă peste acest moment; aşa cum am trecut peste anul 1989, aşa o să trecem şi acum. Cei care ne-au adus aici o să plece, iar noi trebuie să reconstruim România". Preşedintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta, Jurnalul Naţional, 2.12.2010
9.Cadrele „politicieni huiduiţi”, „dispreţul faţă de politicieni” şi „sărbătoare confiscată”
Premierul Emil Boc a fost huiduit, în această dimineaţă, la Alba Iulia. În timpul ceremoniilor, în momentul în care a depus o coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazul, mai multe persoane l-au huiduit pe premier. În paralel, câteva zeci de membri ai PDL au încercat să acopere huiduielile, strigând "România, România", iar unii dintre aceştia s-au îndreptat spre cei care huiduiau, spunându-le să înceteze. "Terminaţi măi nesimţiţilor", a strigat unul dintre bărbaţii aflaţi în zona în care erau grupaţi simpatizanţii PDL. Jurnalul Naţional, 1.12.2011
„Hoţii, hoţii!" - lozincă în Piaţa Sfatului. Parada militară şi cea aviatică din Piaţa Sfatului din Braşov a fost perturbată de câteva zeci de revoluţionari veniţi să-şi strige oful. Ei au scandat „Hoţii, hoţii" făcând referire la membri guvernului Boc. De mai bine de o săptămână, 80 de revoluţionari sunt în greva foamei, după ce au aflat că li se vor anula indemnizaţiile. Adevărul, 2.12.2011
Membrii Partidului Democrat Liberal au fost huiduiţi la depunerea de coroane de la statuia lui Mihai Viteazul. Momentul a fost savurat de reprezentanţii PSD şi PNL. Adevărul 1.12.2010 Articolele din categoria „politicieni huiduiţi” au fost în special reportaje şi comentarii, cadrul acesta îmbinându-se cu cel al „dispreţului faţă de politicieni”: Urmează depunerile de coroane. Din partea Preşedinţiei se depune o coroană din flori roşii. Fără preşedinte. De la Senat, Camera Deputaţilor. De la Guvern. Când se ajunge la jerba din partea PDL, încep huiduielile. Microfonul pârâie, pedeliştii râd jenaţi, primarul portocaliu are o mină cruntă. Dan Diaconescu nu e în direct, aşa că ratează la mustaţă coroana în numele Partidului Poporului. Nu-i bai, că se lipeşte de florile unei asociaţii, ca să-i iasă momentul pe cameră. Jurnalul Naţional, 2.12.2010
O emisiune despre Unirea de atunci si despre Romania de astazi !
"Un popor care nu stie sa-si apere drepturile sale, in zadar asteapta sprijin peste granita"
Ionel Bratianu
Cu 85 de ani in urma, joi 24 noiembrie 1927 ora 6.45, romanii il pierdeau pe Ion I. C. Bratianu cel care pentru multi este si astazi cel mai important om politic roman ....Folosind o expresie comuna am putea spune ca "a murit cu zile". Astazi infectia de care a suferit s-ar vindeca probabil cu cateva antibiotce. Atunci insa amigdalita a evoluat in "anghina strptococica cu septicemie" si nici un tratament nu i-a mai fost de ajutor.
Ii vom dedica emisiunea de astazi pe parcursul careia ii veti putea asculta si vocea. Sunt multe ratiunile pentru care ne intoarcem la evocarea unor astfel de personalitati si intre ele un motiv puternic al fi acela ca se tot vorbeste despre lipsa de modele, despre confuzia de valori care ar 'justifica" in viziunea multora realitatea de astazi si mai ales imposibilitatea de a o schimba... Asa sa fie oare ?
Vom cita in randurile ce urmeaza cateva dintre frazele rostite sau scrise de I.I.C.Bratianu in incercarea de a-l cunoaste cat mai direct posibil si de aprecia daca modul sau de a gandi politica s-a...perimat.
"Cei mai multi isi inchipuie ca politica e un fel de distractie cu foloase si onoruri.politica e ceva grav,grav de tot. ai in mana viata si viitorul tarii tale."
"In chestiunile cele mari, in acelea de ordin moral care stapanesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare si nationalitate, nu pot fi motive de oportunitate care sa te hotareasca a te compromite, coborandu-te de pe taramul inlt si sigur al principiilor"
Si iata un cuvant adresat in 1919, parlamentarilor :
" Sunteti domnilor,reprezentantii unui popor care este mandru si poate fi mandru de trecutul sau si care trebuie sa aiba mereu incredere in viitorul sau. Nu scadeti rolul pe care el trebuie sa-l aiba in lume; fiti cat mai modesti pentru persoana dumneavoastra, nu fiti modesti pentru poporul pe care il reprezentati."
Despre Ion I.C.Bratianu s-a scris si se va mai scrie s-a vorbit si se va mai vorbi ! O vom face si noi astazi cu normalitate, fara exaltari sau cuvinte bombastice, cu convingerea ca istoria noastra are personalitati care merita sa fie evocate si care pot fi chiar.... modele.
Invitat este domnul profesor universitar dr.Ion Bulei un excelent cunoscator al perioadei, al personalitatii care este personajul principal al emisiunii dar si al doctrinelor politice ce dominau epoca.
Constatam ca, in vremea noastra, referirile la Islam si la lumea islamica au parasit in mare parte abordarile idilice ale basmelor, pildelor de intelepciune. Chiar referirile la prioritatile stiintifice pe care le datoram cu totii invatatilor arabi sunt tot mai rare.
Moscheea albastra - Istambul
Este in schimb prezent din ce in ce mai mult un discurs politic si politizat cu accente pe pericolele ce pot veni din aceasta zona prezentata ca fiind greu de descifrat si desigur greu de inteles. In acelasi timp, in spatiul public, se aud mai putin vocile intelectualilor, ale specialistilor in cultura si civilizatia islamica si tot mai mult cele ale analistilor, oamenilor politici, militarilor.este in consecinta tot mai greu, pentru noi cei din public, sa ne facem propria parere sa ne formulam propriul punct de vedere. Ne lipsesc conostintele, ne lipsesc reperele, ne lipseste si timpul pe care sa-l dedicam lamuririi unor nedumeriri.....
Moscheea albastra - interior
Ne-am adresat de aceea unui excelent specialist in istoria si civilizatia islamica, doamna lect.univ.dr.Laura Sitaru, prodecan al Facultatii de Limbi si Literaturi Straine de la Universitatea Bucuresti.
Vom vorbi in aceasta emisiune mai ales despre un termen intens folosit dar de cele mai multe ori gresit inteles : JIHAD. Este un cuvant a carui radacina inseamna "a se stradui, a se zbate, a se sili".
Vom afla de pilda ca exista doua Jihaduri, cel minor si cel major, care este, in credinta musulmana, semnificatia lor corecta, in ce masura ea este astazi respectata de credinciosi dar si cum este perceput sensul lor in afara lumii islamice.
Iata de examplu cum infatiseaza Seyyed Hossein Nasr profunda semificatie a Jihadului major, cel interior pe care "omul trebuioe sa-l poarte in permanenta inlauntrul sau" subliniind ca el consta in "tensiunea constanta intre ceea ce parelnic si ceea ce realmente suntem ......"
"O stafie umbla prin Europa - stafia comunismului"
Aceasta stafie, vestita de Karl Marx si Frederich Engels in Manifestul Partidului Comunist publicat in primavara anului 1848, a ratacit ea ce a ratacit si in 1917 a coborat dintr-un bine pazit vagon de tren in Rusia zguduita de revolutia burgheza. Avea chipul lui Vladimir Ilici Ulianov.
A luat apoi mii, zeci de mii de alte fete ( dintre care se distinge,fara indoiala, cea a lui Stalin )
si a inceput sa bantuie spatii intinse propovaduind o fericire iluzorie dar aducand, concret, dictaturi ce au provoct milioane de victime.....
Se implinesc 95 de ani de cand comunismul a biruit intr-o tara, sau o tara, Rusia.
Vom vorbi astazi despre comunism dar nu numai despre comunism cu un invitat de exceptie, domnul profesor doctor Larry L. Watts autorul monumentalei lucrari "Fereste-ma, Doamne de prieteni", o carte fundamentala pentru noi romanii, o carte prin care un specialist american ne ajuta sa ne intelegem.
Spuneam ca nu vom vorbi doar despre comunism pentru ca vazand cat de rezistente sunt trasaturi ale "omului nou", cum mistificari ori manipulari ale istoriei influenteaza mentalitati contemporane,ne-am gandit sa extindem tema discutiei.
Vom sublinia de pilda cat de mult rau pot face astazi minciunile prin care se acredita ideea ca romanii (ardeleni)sunt incapabili sa produca valori culturale sau sa asimileze civilizatia. Ne vom opri si vom analiza consecintele cunoscutei sintagme potrivit careia "un indian bun este indianul....mort".
Vom starui cu deosebire asupra raului facut de propaganda sovietica ce a urmat unirii de la 27 martie 1918 care sustinea ca sustinea ca administratia romaneasca a fost o adevarata calamitate pentru Basarabia si care produce si astazi efecte.
Suntem convinsi ca reaintalnirea cu domnul profesor Larry L. Watts ne va aduce din nou prospetimea unor analize necenzurate de prejudecati.
"Daca reactiunea castiga credeti ca o s-o lasam in viata 24 de ore? O sa ne luam imediat revansa."
Petru Groza,14 februarie 1946
Aceste cuvinte rostite de Primul Ministru al unei Romanii care credea inca in posibilitatea revenirii la democratia cea adevarata ne arata clar ca "democratia populara" insemna cu totul altceva. Moartea reactiunii era era de fapt programul electoral dar si de perspectiva al guvernului, al partidului comunist care il conducea dar mai ales al marelui regizor de la Kremlin.
Nu stim ce vor fi inteles petrolistii carora li se adresa Groza. Este insa clar ca strategia de preluare totala a puterii de catre comunisti le era necunoscuta sau le parea de necrezut chiar si liderilor partidelor democratice, adiaca celor ce intruchipau condamnata reactiune... Daca ar fi descifrat semnele ? Daca le-ar fi descifrat tot nu credem ca ar fi putut impiedica comunizarea Romaniei.
Vorbele lui Groza mai arata insa si altceva. Conducatorul guvernului de "larga concentrare democratica" se temea de alegeri fiindca stia ca optiunile populare nu-i sunt favorabile. Asa a si fost cu toate ca pentru a limita proportiile infrangerii (rezultatele adevarate erau oricum destinate unor, putini, privilegiati) s-a desfasurat o intreaga gama de actiuni de "inginerie politica".Intre ele, extrem de importanta, cea de subminare a puterii si influentei opozitiei. Aici se incadreaza si crearea de dizidente, inventarea sau descoperirea tovarasilor de drum.
La 10 mai 1946 presedintele PSD, Constantin Titel Petrescu si un grup de fideli este silit sa paraseasca propriul partid ce votase continuarea colaborarii cu comunistii. Este provocata si "scindarea frontului burghez".Este stimulata dizidenta Anton Alexandrescu , din PNT si mai ales este cultivat autenticul om politic Gheorge Tatarescu pentru a da o lovitura puternica liberalilor.
Vom vorbi in emisiunea din aceasta saptamana despre tovarasi de drum cu speciala subliniere a taiectoriei lui Gheorghe Tatarescu. de ce era atat de important Tatarescu pentru comunisti ? Iata opinia regretatului istoric Florin Constantiniu : " In cosmetica politica, destinata sa convinga Occidentul ca URSS nu aduce la putere partidele comuniste in tarile ocupate de Armata Rosie, ci sprijinea coalitii ale "fortelor antifasciste", prezenta lui Gheorghe Tatarescu ( ca vicepremier si Ministru de Externe) era arhioportuna: un fost prim ministru al unui guvern regal, binecunoscut in Occident si in relatii stranse cu presedintele Cehoslovaciei ,Edvard Benes, el insusi conins ca "lumina vine de la rasarit"
Acelsi istoric subliniaza " respectabilitatea burgheza" a lui Tatarescu pe care "sovieticii, cu marea lor abilitate, erau hotarati s-o exploateze la maximum" dar si "trecutul usor santajabil" care il facea pe Tatarescu aliatul perfect.
Vom urmari in detaliu traiectoria politica a lui Gheorghe Tatarescu incercand sa intelegem si aceasta dimensiune, sa-i zicem diplomatica, a procesului de preluare a puterii de catre comunisti in Romania avandu-l ca invitat pe domnul conf.univ.dr. Virgiliu Tarau de la Universitatea "Babes Bolyai " din Cluj Napoca, un cercetator ale carui contributii stiintifice sunt esentiale pentru intelegerea modului in care s-a produl instaurarea comunismului la noi.
De cate ori am sansa sa vizitez Memorialul de la Sighet ma simt.....elev. Am nu doar impresia ci convingerea ca imi studiez propria bografie vazand imagini care ar trebui sa-mi fie cunoscute dar pe care, desi apartin timpului meu, le privesc si le inteleg pentru prima oara.Mi-am dat seama demult ca poetii, scriitorii in general, pot ramane in constiinta succesivelor generatii nu doar prin ctitorirea unor " orase de silabe" ci si prin demersuri mult mai apropiate de concret dar nu mai putin legate de vocatie,talent, convingere si perseverenta. Doamna Ana Blandiana si domnul Romulus Rusan sunt insa, din pacate, exeple singulare.Ma emotioneza asadar fiecare popas la Sighet si ma gandesc la impresia pe care "vizitarea comunismului" o produce asupra unui tanar care nu a avut nesansa sa-l traiasca....poate si de aceea de 15 ani am consacrat o emisiune de istorie pparticipantilor la Scoala de vara. O vom face si in acest an. va invitam sa ascultati emisiunea noastra dupa ce veti parcurge o scurta prezentarea evenimentului pe care am preluat-o, ca si fotografiile, de pe site-ul Fundatiei Academia Civica .
Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, al cărui presedinte fondator este Ana Blandiana, este un proiect al Fundatiei Academia Civică, desfasurat din 1993 si aflat din 1995 sub egida Consiliului Europei.
Fundatia Academia Civică, în colaborare si cu suportul financiar al Fundatiei Konrad Adenauer si al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu sprijinul Ambasadei Republicii Cehe în Bucureti, Institutului Polonez, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chisinau a organizat în perioada 16-23 iulie 2012 cea de-a XV-a editie a Scoalii de Vară de la Sighet. Cursurile Scolii de Vară - al carei rector este istoricul Stéphane Courtois, autorul „Cartii Negre a Comunismului” si moderator Romulus Rusan, directorul Centrului de International de Studii asupra Comunismului - s-au desfasurat în sala de conferinte a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistentei, din Sighetu Marmatiei.
Participantii la Scoala de Vară au fost elevi si profesori de istorie admisi în urma unui concurs de eseuri a carui temă centrală a fost „Evolutia ideii de lustratie în România”. Conferentiarii au fost renumiti istorici si oameni de cultură din tară si de peste hotare (Germania, Franta, Italia, Polonia, Ungaria, Cehia, Republica Moldova) care au tratat diferite subiecte legate de comunism sau de viata si activitatea unor mari personalitati.
Academicianul Alexandru Zub a evocat, printre marile modele intelectuale ale generatiei sale, pe istoricul Vasile Pârvan. Prof. ing. Nicolae St. Noica a analizat istoria de 150 de ani a uneia dintre institutiile de mare traditie ale statului român, Ministerul Lucrarilor Publice. Profesorul italian Bruno Mazzoni a reluat, într-o interpretare originală, temele folclorice si antropologice ale cimitirului de la Sapânta. Dintre participantii francezi, eseistul Thierry Wolton a facut o paralelă multiplă a relatiei între tarani si comunism, iar politologul Patrick Moreau a pus fată în fată tendintele comuniste si postcomuniste în comunitatea europeană a secolului XXI. Subiecte privitoare la relatia culturală a intelectualului cu societatea în comunism au fost tratate în comunicarile istoricilor Clara Mareş si Cristian Vasile si a scriitorului Helmuth Frauendorfer, iar destinul fostilor detinuti politici după decembrie 1989 a fost discutat la o masă rotundă de Nistor Man (Târgu Mureş) si Teodor Stanca (Timisoara). Vartan Arachelian si ing. Ioan Manucu au evocat prima fereastră deschisă spre libertatea televiziunii în urmă cu 20 de ani, Soti.
Un loc central în cadrul discutiilor l-a ocupat analiza comparată a ideii de lustratie în diferite tari. Pe această temă au luat cuvântul în zilele de miercuri si joi: Florian Mihalcea (Timisoara), Hubertus Knabe (Berlin), Pavel Zacek (Praga), Patryk Pleskot (Varsovia), Gábor Bánkúti (Pecs), Katharina Kilzer (Frankfurt pe Main), Helmut Müller-Enbergs (Berlin), Rita Schorpp-Grabiak (Berlin). Ziua de sâmbată a fost dedicată unei mese rotunde despre Basarabia la care au participat importanti istorici si ziaristi din Chisinau, München si Bucuresti, prof. Anatol Petrencu, jurnalistul Mircea Carp, prof. Ana Bantoş, Alexandru Bantoş. De asemenea, elevii si profesorii prezenti la Şcoala de Vară au avut ocazia să viziteze Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei,
să vizioneze filme cu tematică istorică, dar si dedicate sarbatoririi Anului Caragiale, să participe, ca în fiecare an, la un foc de tabară si să facă o excursie la Manastirea Rohia, în memoria părintelui Nicolae Steinhardt, cu ocazia centenarului nasterii sale.
Invitatii acestei intalniri radiofonice cu trecutul dar si cu prezentul sun domnisoara dr. Ioana Boca, dirctor executiv al Fundatiei Academia Civica si cativa tineri participanti la cursurile scoalii de vara :
Teodor Cristopher Uglea, Colegiul National "Dimitrie Cantemir " Onesti
Ioana Mare, colegiul National " Gheorghe Vranceanu", Bacau
Maria - Diana Banu, Colegiul National "B.P. Hasdeu". Buzau
Victor Constantin Vladut, Colegiul National Pedagogic " Stefan Odobleja ", Drobeta Turnu Severin
