RADIOGRAFIA UNEI TRADARI.Cazul colonelului Alexandru D. Sturdza

          Vom fi constatat cu totii ca istoriografia noastra ,cu precadere cea din vremea "comunismului national" dar ,poate surprinzator (in oarecare masura) si cea din zilele noastre ,vadeste multe scrupule si precautii in a trata subiecte ce tin de fondul principal de calitati ale romanilor .Asadar ,din cele mai vechi timpuri ,romanii se aveau ca fratii ,erau cu totii drepti ,cinstiti si curajosi ,domnitorii tineau cu poporul iar boieriierau erau fie patrioti fie exploatatori ( in functie de epoca ) !Nu tradare nu coruptie ( decat daca servea ca exemplu demonstrativ pentru a argumenta superioritatea noii oranduiri) ......
          Desigur astazi situatia s-a schimbat sau este pe cale sa se schimbe si unul dintre argumente este aparitia lucrarii despre care vom discuta in emisiunea de astazi :

    Invitati sunt autorii : prof.univ.dr. Maria Georgescu  si prof.univ.dr. Petre Otu ,presedintele Comisiei Romane de Istorie Militara . 

   Vom vorbi asadar despre  tradare si despre un tradator cu totul diferit de profilul standard al unui astfel de "erou ".Tocmai de aceea atunci  cand ,pe data de 6 februarie 1917, colonelul Alexandru D. Sturdza, împreuna cu aghiotantul sau, locotenentul Constantin Wachmann, dezertau din armata româna, trecând în tabara germanilor ,fapta lor asa cum aprecia Constantin Kiritescu " a produs o impresie deprimanta in armata si populatie.......a zdruncinat intrucatva increderea pe care tara si armata o puneau in fruntasii lor ". Colonelul Alexandru D. Sturdza apartinea uneia dintre cele mai vechi si importante familii din Romania ,beneficiasse de o educatie aleasa si de excelente studii militare absolvite cu stralucire in scolile celui de al doilea Reich .Tatal sau ,Dimitrie sau Mitita Sturdza fusese cel mai apropiat colaborator al lui Ion C.Bratianu ,urmasul sau la conducerea Partidului National Liberal ,ministru si prim ministru in repetate randuri dar si un distins om de cultura.

Dimitrie A. Sturdza



Petre Carp



        El dar si de la mama sa Zoe Cantacuzino si ea descendenta a unei nu mai putin cunoscute familii princiare  ,Alexandru , nu puteau oferi unicului vlastar decat oeducatie deosebita . sa ne gandim doar cum va fi aratat copilaria petrecuta in ambianta castelului de la  Miclauseni ,proprietatea familiei . vom face insa mentiunea ,importanta pentru destinul sau ,ca de mic i s-a inculcat si un puternic sentiment progerman si unul la fel de puternic ...antirusesc. Nici intrarea ,prin casatorie ,in familia lui Petre Carp ,cunoscut pentru aceleasi optiuni politice ,nu avea fireste sa-i schimbe sentimentele .

       A incercat ,dupa studii ,la intoarcerea in tara sa reformeze armata folosind experienta dobandita in germani sau pe cea castigata in perioada in care a servit ca atasat militar in Franta si Belgia S s-a razboit cu mentalitati vechi dar si cu resetimentele pe care le trezea situatia sa speciala de fiu al Primului Ministru si in ace;asi timp Ministru de Razboi .Succesele au fost lipsite de importanta insa a provocat antipatii durabile.

       Educatia si formatia intelectuala l-au condus pe Alexandru Stturdza la concluzia ca tara a ales un drum gresit intrand in Antanta iar exacerbarea personalitatii l-a impins catre tradare.Considera ca isi indeplineste astfel indatorirea patriotica de a determina si a conduce o miscare de masa care sa aduca Romania in  tabara Puterilor Centrale ,acolo unde era convins ca ii este locul .iata ce scria in manifestul pe care il adresa armatei romane :                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

               "Eu, Colonelul D.Surdza, cu care v-ati luptat cot la cot, va trimit urmatoarea vorba:

În fruntea voastra vreau sa fac o ostire noua, bine înzestrata cu masinile razboiului si bine condusa de sefi inimosi. Cu ea vreau sa scapam ceea ce s-a perdut, sa alungam din tara pe jefuitorul rus si sa facem ca mai repede sa ne reîntoarcem la vetrele noastre. Ne vor ajuta la aceasta cei doua sute de mii de prizonieri Români, pe care îi voiu scapa..............Ati fost amagiti de cei mari prin cuvinte înselatoare despre un ideal national; ati vazut, cum acest ideal s-a prabusit din cauza usurintei si ticalosiei lor. Treziti-va si nu mai credeti minciunele ce vi se spun. ........ Lepadati-va de acei ce v-au înselat amar. Ati jurat credinta Tarei Românesti, iar nu unor netrebnici care va conduc la pieire.

Daca aveti încredere în bratul vostru, în mintea si sfatul meu, veniti îndata la mine. Va astept în muntii Vrancei. Veti capata semne de la mine. Voiu elibera pe prizonierii nostri. Totul este pregatit. Cu ei vom forma o oaste noua si, cu ajutorul lui Dumnezeu, vitejeasca, cu care vom recuceri ce s-a perdut, vom reîntregi ce s-a stricat si vom da afara pentru totdeauna pe netrebnicii cari ne-au adus în starea de azi.

Treceti fara întârziere cu arme cu tot spre mine.

Sa scapam România. Dumnezeu va binecuvânta fapta noastra.

Colonelul Alexandru D. Sturdza "
             Spre cinstea lor militarii armatei romane nu l-au ascultat si l-au tratat asa cum a meritat fapta sa incalificabila . Aceeasi atitudine de respingere au avut-o si prizonierii romani din lagarele Puterilor Centrale . Tratat cu dispret chiar de cei in favoarea carora tradase ,colonelul Sturdza va fi avut dimensiunea reala a actului sau. Iata cum a fost el prezentat soldatilor de unul dintre eroii razboiului ,gheneralul Eremia Grigorescu:
    " Soldati!

       Astazi ... trebue cu sufletul îndurerat sa va spun despre o fapta murdara, care a fost comisa de catre unul care pâna-n ziua de 24 ianuarie a stat în mijlocul vostru, lipsit de rusine, si care, sub frumoasa uniforma româneasca, a ascuns un suflet strain si murdar.

E vorba de un tradator, de fostul Colonel A.D. Sturdza.

Nascut si crescut pe pamântul românesc, cu avere, renume si îmbogatit prin sudoarea muncei voastre, a gasit de cale, tocmai acum, când scumpa noastra tara se afla în pericol, sa calce juramântul dat Regelui, drapelului si patriei si sa treaca în rândurile inamicului.

                Fapta fostului Colonel Sturdza este o crima, comisa de un om fara minte, de un nebun. Acest criminal însa, nu se multumeste numai de a trece în rândurile inamicului; el cauta sa mareasca crima, din momentul ce ameninta scumpa noastra tara si ne pune viata în pericol.

                El nu se multumeste sa se vânda, nu se multumeste sa tradeze planul nostru de razboi inamicului, ci intentioneaza ceva mai mult: voeste, din soldatii nostri ce se gasesc prizonieri la inamic si din dezertori, sa formeze o noua armata si cu aceasta sa lupte contra voastra si astfel sa stropeasca cu sângele fratesc pamântul nostru românesc.

               Voeste din lupta frateasca sa aduca inamicului victorie. Victorie pentru Germani, pentru Unguri, pentru Bulgari si pentru Turci, inamicii nostri de astazi, inamici de secoli.

                În ratacirea lui, fostul Colonel Sturdza cauta pe pamântul nostru si prin manifeste aruncate din aeroplane, sa va sfatuiasca sa-l urmati; el vrea sa va miste la asemenea pas, sa faceti la fel cu el acest miselesc fapt, cu credinta ca, cu cât mai multi îl vor face, cu atât mai bine pentru el.

               El va chiama ca sa luptati alaturi de inamic si va fagadueste cerul si pamântul.

Bravi soldati! Nu va lasati amagiti de vorbele unui criminal si tradator de tara. Nu uitati ca ati jurat credinta Majestatei Sale, Regelui, tarei si drapelului.

Fiti si ramâneti credinciosi juramântului vostru! (…) "
               Condamnat la moarte ,colonelul Alexandru D. Sturdza nu a mai revenit niciodata in tara. A ales sa traiasca in Germania cu dorul ptriei in suflet si cu convingerea ca tradarea a fost tocmai o manifestare de patriotism ......
               Ascultati emisiunea noastra pentru a intelege traseul pe care un om harazit unui destin deosebit il parcurge in sens invers ,pana la conditia de paria .