Spioni au fost.Spioni sunt inca?

              O afirmatie si o intrebare....Din pacate in emisiunea pe care o propunem astazi nu vom raspunde decat cu un sec "da" la intrebare. Nu din frica,nu din grija de a proteja cine stie ce taine,interese sau persoane ci,pur si simplu fiindca este foarte greu sa intri "live " in posesia unor astfel de informatii iar daca ,prin absurd,reusesti este si mai dificil sa le sustii pubic producand si probe.Asadar DA mai sunt spioni !
                Cat despre istorie , despre cei care au spionat ,ei bine nu stim de cele mai multe ori cum vor fi actionat cu adevarat , cu ce rezultate si  adesea, in serviciul cui ,dar,este cert, foarte multi dintre ei au ajuns eroi. S-au desecretizat arhive, au aparut memorii,vietile lor au fost romantate,analizate,cosmetizate,faptele au suferit  hipetrofieri.Daca am da crezare diversilor autori sau analisti ,istoria lumii s-ar putea  rezuma la ...spionaj si spioni,faptele si oamenii necuprinsi in aceasta sfera avand un rol cu totul secundar. Se cuvine asadar sa pastram obiectva judecata si dreapta cumpana. Vom incerca in emisiunea de azi
                "Nu cred că ar putea fi multe teme capabile să trezească un interes atât de mare în rândul iubitorilor de carte (folosesc această sintagmă fiindcă re¬ali¬tăţile de azi mă obligă să fac o distincţie între această categorie şi iubitorii de Internet!) decât cea aleasă de d-l dr. Alexandru Popescu pentru cercetarea sa. ...
                Cartea d-lui Alexandru Popescu se constituie într-o „istorie universală” a acestei categorii de profesionişti ai spionajului şi ai diplomaţiei, deopotrivă."
                Cuvintele  domnului prof. univ. dr. Ion Calafeteanu sunt credem o buna introducere a emisiunii pe care va invitam sa o ascultati astazi 14 ianuarie 2011. Invitat este ,fireste, autorul cartii mentionate,dl. dr. Alexadru Popescu cel care ne vafi un ghid competent si impartial in calatoria pe care 45'o vom face ,fara pericole ,in aceastea lume de poveste dar nu imaginara...Iata si o scurta prezentare a autorului desprinsa de pe coperta uneia dintre lucrarile sale :

                   Dr. ALEXANDRU POPESCU, istoric, etnolog şi diplomat, este autorul a 20 de volume apărute în ţară şi peste hotare, în domeniile culturii populare, istoriei României şi universale, relaţiilor culturale, diplomatice şi istoriei universale a spionajului: Viena secretă;  Academia secretelor. Intelectualii şi spionajul;  Agenţii mărturisiţi. Diplomaţii şi spionajul; Dicţionar universal al spionilor.

                                    Mata Hari

Despre trecut,pentru a intelege prezentul - Magazin Istoric

           Sa fie vorba doar de o obisnuinta? In fiecare luna astept cu o nerabdare ramasa la fel de proaspata ca in vremea copilariei, aparitie unei reviste - Magazin Istoric! Intrebarea este desigur, cel putin in ceea ce ma priveste,retorica. Stiu ca nu este asa ! Dela primul numar aparut in aprilie 1967,revista mea preferata a fost mereu alta,m-a surprins de fiecare data  prin ineditul subiectelor prin prospetimea abordarilor, prin relevarea unor conexiuni surprinzatoare, de multe ori prin umor de buna calitate,prin normalitatea scriiturii si enumerarea calitatilor sale ar putea continua pe multe pagini .....  Secretul nu este greu de descoperit.Il detine si nu il ascunde de fel echipa redactionala.....Formula magica : competeta,profesionalism, talent,paiune. Din pacate reteta pare destul de greu de pus in opera ,de reprodus,desi s-a incercat.....Vor fi lipsit unele ingrediente?Nu s-au respectat dozajele? Se va fi incercat o imbunatatire a retetei originale contand pe un alt presupus gust al potentialului consumator? Nu voi risca raspunsuri...Constat doar ca Magazinul Istoric a fost si a ramas unic,a  fost si a ramas "al nostru" chiar si in anii in care penru al descoperi trebuia sa trecem repede peste primele pagini care,eram noi convinsi,nu ne ereau adresate.
              Sa revenim insa in zilele noastre! Astazi se spune sau se insinueaza (am ales deliberat uzata exprimare impersonala) ca a cunoaste trecutul este un fel de pierdere de vreme de ocupatie de lux fara legatura cu "cestiunile arzatoare" cu care ne confruntam.  Aici insa risc o parere care desigur nu este numai a mea si ma bucur ca nu asa... Parerea mea este asadar ca nu putem intelege prezentul daca nu stim de unde venim.... Dumneavoastra ce credeti ? In emisiunea de astazi  vom pleda evident pentru obligativitatea cunoasteii vremurilor de altadata.de ce evident ?Penru ca invitatul Paginilor de Istorie este dl.Dorin Matei , redactorul sef al revistei Magazin Istoric? Va vom convinge? 
             Daca "da" va recomandam sa ramaneti sau sa deveniti cititorii unei carti de istorie cu aparitie lunara a carei succinta prezentare v-o oferim,extrasa de pe Wikipedia.   

Editor	Fundația Culturală Magazin Istoric
Categorie	publicație istorică
Frecvență	lunară
Primul număr	aprilie 1967
Țară	România
Limbă	română
Website	magazinistoric.ro

Credinta la romani

       Un erudit,o cultura cu adevarat enciclopedica,o capacitate cu totul remarcabila de a sintetiza un volum imens de informatii si a le prezenta filtrate de o inteligenta in fata careia trbuie sa facem cuvenita reverenta... mai ales ca discursul ,desi de cele mai multe ori surprinzator,ne captiveaza,ne cucereste si mai mult decat atat ni se pare, de cle mai multe ori, a fi "al nostru".Este foarte greu sa-l prezinti pe acad. Florin Constantiniu in putine sau in multe cuvinte....Ceea ce mi se pare mie cel mai important este ca citindu-i cartile sau ascultandu-i cuvintele ,istoria ti se pare vie, esti "fortat"sa ai o atitudine,sa te pronunti si in consecinta sa ....gandesti .

       Sper sa ajungeti la aceleasi concluzii asscultand emisiunea pe care o propunem astazi. 



Foto: Agerpres

Literatura si artele in Romania comunista (1948-1953)

             De ce ne intereseaza inca regimurile comuniste? De ce ne intereseaza inca si mai mult perioada in care un astfel de regim a condus Romania ? Dincolo de retorismul aparent al intrebarilor cred ne intereseaza pe noi cei care am trait acele vremuri pentru a le intelege si a ne intelege,pentru cei ce din fericire au fost scutiti de astfel de amintiri pentru a sti de unde venim . Pentru toti insa cunoasterea comunismului poate fi esentiala in explicarea prezentului si in anticiparea viitorului. De aceea  ni s-a parut interesanta o discutie cu dr. Cristian Vasile, cercetator la Institutul "Nicolae Iorga" al AR autorul acestei lucrari despre cultura romana in primii ani ai " puterii populare". Lansarea volumului a avut loc in cadrul Targului “Gaudeamus” sambata 20 noimebrie, ora 11.
            Iata si cateva  argumente pe care ni le ofera pof.univ. dr. Vladimir Tismaneanu :

         "Istoricul Cristian Vasile nu mai are nevoie de recomandari. Oricine vrea sa cunoasca dinamica relatiilor dintre institutiile religioase si cele politice in anii dictaturii comuuniste din Romania, reprimarea cultelor, trebuie sa-i consulte esentialele, originalele si exceptional de bine informatele carti. Ca secretar stiintific al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste (CPADCR), coordonator impreuna cu Dorin Dobrincu al Comisiei Prezidentiale Consultative, ca istoric la Institutul “Iorga”, Cristian Vasile s-a situat in inima demersului de confruntare responsabila cu trecutul totalitar. Noua sa carte, aparuta cu sprijinul IICCMER, in colectia “Istorie Contemporana” de la Editura Humanitas, dezvaluie mecanismele politicilor culturale menite sa inregimenteze si chiar sa anihileze spiritul creator in perioada stalinismului dezlantuit.

 Public mai jos un fragment din prefata pe care am scrisa la aceasta lucrare.  Textul complet poate fi citit in revista 22. 
         http://www.revista22.ro/despre-o-reu351it259-istoriografic259-pasiune-rigoare-curaj-351i-sagac-9364.html
          În mai multe rânduri, am fost acuzat că îmi laud prietenii. Răspund de fiecare dată cu detaşare şi uşor sarcastic: aţi vrea să îmi laud duşmanii?
         Îmi apreciez prietenii, mai ales că de cele mai multe ori ei fac parte, ca şi mine, dintr-o comunitate epistemică, sunt intelectuali validaţi prin opera lor, pe care nu numai eu, dar şi alţi cercetători consacraţi o trec pe lista de recomandări bibliografice în domeniile lor de specializare (în speţă: pentru înţelegerea regimului comunist).
          Pot spune, fără să exagerez prea mult, că am asistat de fapt la geneza acestei cărţi. Cu Cristian Vasile am reluat dialogul prin 2004. Se ocupa deja de politicile culturale ale regimului Gheorghiu-Dej. A comentat pe larg în 2005 dialogul meu cu Ion Iliescu, transformat în volum (Marele şoc din finalul unui secol scurt), fiind printre cei care au înţeles diferenţa dintre cercetătorul-intervievator şi martorul subiectiv al istoriei comuniste care era şeful statului de atunci. Nu era o simplă recenzie, era şi un portret pe care îl făcea lui Ion Iliescu (Un martor important: Ion Iliescu şi istoria României comuniste, în AIO – Anuarul Institutului de Istorie Orală, VI, 2005, pp. 393 şi urm.), ca un istoric care cunoaşte în profunzime evoluţiile cultural-ideologice din timpurile comunismului şi demontează în mod profesionist afirmaţiile autojustificatoare (self-serving) ale fostului preşedinte în ceea ce priveşte sistemul cultural şi educaţional, Uniunea Asociaţiilor de Elevi din România (UAER), organizaţie de tip front atât de familiară lui Ion Iliescu. (…)
Tu îmi dai numai veştile proaste! – îl dojeneam în glumă pe Cristian Vasile în 2006 când, confruntat cu tot soiul de probleme (de acces la arhive, de comunicare cu alţi membri ai Comisiei Prezidenţiale etc.), îmi scria sau îmi telefona alarmat de la Bucureşti. Dar până la urmă optimismul meu s-a completat foarte bine cu luciditatea lui sceptică. Aş îndrăzni să spun că această calitate se vede şi în evaluarea documentului de arhivă, în filtrul critic cu care operează în carte. Graţie unei temeinice documentări, el a reuşit să îmbine cât se poate de potrivit o varietate de surse istorice: documente ale Agitpropului, memorialistică, mărturii de istorie orală, izvoare diplomatice etc. Nu mă îndoiesc că va continua să aprofundeze cu competenţă politicile culturale comuniste din timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu.
              De ce scrie un istoric despre dramaturgie, beletristică, arte plastice? Pe terenul cercetării academice este loc pentru toată comunitatea istoriografică, politologică, pentru istoricii literari şi de artă. Documentul de arhivă poate şi chiar trebuie să fie privit din mai multe unghiuri, perspective etc. Arhivele sunt acum deschise. Aş îndrăzni să spun că şi datorită Comisiei pe care am avut onoarea să o conduc în 2006. Atunci s-a consolidat o prietenie care sunt convins că va dura. Sunt fericit deci să salut această reuşită istoriografică scrisă cu pasiune, rigoare, curaj şi sagacitate."
Washington DC, 26 martie 2010

PACI ESUATE- sesiunea anuala (2010) a Institutului "Nicolae Iorga" al AR

      De fiecare data prezenta la o sesiune de comunicari stiintifice organizate de Institutul "Nicolae Iorga" este o adevarata sarbatoare intelectuala.Nu doar pentru ca asezamantul istoricesc ctitorit de marele invatat isi respecta intotdeauna blazonul stiintific ci si penru ca, de fiecare data,unghiurile din care este privit trecutul sunt altele si de cele mai multe ori surprinzatoare.Acestea fiind asteptarile am constatat si de aceasta data ca participarea la eveniment este un privilegiu.Ne vom fi gandit fara indoiala la durata efemera a multora dintre alcatuirile diplomatiei (s-a spus bunaoara ca tratatele de pace incheiate la sfarsitul Primului Razboi mondial nu au fost percepute decat ca documente ce statuau doar armistitiul intre diverse state si interese ).Comunicarile prezentate la mentionata sesiune s-au focalizat insa nu doar asupra unor exemple(si ele etrem de relevante) ci au pus in evidenta concepte, conceptii si determinari esentiale pentru intelegerea istoriei diverselor epoci  ....         
            Iata ,pentru edificare, programul celor 2 zile ale sesiunii :

  

Luni, 6 decembrie

·        Ovidiu Cristea, Directorul Institutului de istorie ”Nicolae Iorga” - Cuvânt de deschidere

·        Acad. Dan Berindei, Vicepreşedinte al Academiei Române.  

Conferință Personalitaea lui Nicolae Iorga în cultura română 

Tema I: Păcile eșuate și dinamica frontierelor în Europa central-răsăriteană și de sud-est

Moderator Ovidiu Cristea: Concepții și concepte în definirea păcii și a frontierelor în epoca modernă și contemporană

·        Alexandru Mamina – Dialectica păcii în Europa modernă și contemporană. Resorturi și principii.

·        Tatiana Cojocaru – Republica ”celor două popoare” sau Republica ”celor trei popoare” și eșecul acordului de la Hadziacz.

·        Ileana Căzan – Politică și strategie: evoluţia graniţei de sud-est a Imperiul habsburgic în secolul al XVIII-lea.

·        Constantin Ardeleanu - Aplicarea prevederilor păcii de la Paris şi delimitarea frontierei din sudul Basarabiei (1856).

Moderator   Ileana Căzan

·        Florin Anghel – Tratatul de pace de la Riga (1921) strategii și acțiuni de politică externă polonă în Europa Centrală și de sud-est.

·        Daniel Citirigă - Frontiera estică a Poloniei: graniţa dintre federalism şi imperialism la sfârşitul Primului Război Mondial (1919-1920)

·        Cosmin Popa – Proiecția granițelor în teoria și practica Cominternului în perioada interbelică.

 Moderator Florin Anghel: Cel de al Doilea Război Mondial și reconstrucția frontierelor Europei central-răsăritene și de sud-est

·        Silviu Miloiu – Pax Sovietorum? Tratatele încheiate de Uniunea Sovietică în regiunea baltică din perspectiva diplomaţiilor nordice (1939-1940).

·        Simion Gheorghiu – Pactul Ribbentrop-Molotov și modificările teritoriale din Europa de sud-est (1939-1941).

·        Ioan Chiper – Frontierele Iugoslaviei în viziunea planificării postbelice a SUA (1942-1944).

·         Mioara Anton – ”Imposibila vecinătate”. România, Ungaria și problema transilvană (1944-1946).

Marti 7 decembrie

Tema II : Atelierul istoricului : izvoare, metode, concepte.

Moderator George Lazăr: Izvoare inedite și contribuții istoriografice

·        Acad. Ioan Aurel Pop – Diplome maramureșene nepublicate din colecția lui Iona Mihalyi de Apsa

·        Virgil Ciocâltan – Bătălia de la Velbujd (1330) și marile puteri islamice în surse documentare noi.

·        Cristian Apetrei – Negustorii greci din țările române în secolul al XVI-lea. Studiu de caz Nikolaus Domesticos Nevridis.

Moderator  Violeta Barbu

·         Nagy Pienaru – Pacea de la Vasvár (Eisenburg). O scrisoare vizirală inedită din 1664.

·         Adrian Silvan Ionescu – Lee Miller - mărturii fotografice la frontierele răsăritene ale Europei postbelice.

·        Cristian Vasile – Documentele Secției de Propagandă și Agitație - izvoare ale istoriei recente.

Moderator Ștefan Andreescu:  Concepte, teorii, metode de lucru

·        Maria Pakucs Willcoks – Polizei în epoca premodernă, cu privire specială asupra Sibiului în secolul al XVI-lea.

·        Andreea Iancu – Transmiterea patrimoniului sau visul perpetuității în Țara Românească la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea: alegerea unei metode. 

·        Anca Popescu - Conceptul de monopol în legislația otomană.

Moderator Daniela Bușă

·        Bogdan Popa – Monumentele istorice între reparație, reconstrucție și restaurare. Cazul Curtea de Argeș

·        Radu Tudorancea – Conceptul de perimetrul defensiv în strategia SUA la începutul ”războiului rece”.

Emisiunea de astazi ii are ca invitati pe dr.Ileana Cazan, dir.adj. al Insttutului "Nicolae Iorga " si pe cercetatorii dr.Mioara Anton si dr. Cosmin Popa