Cat de importanta pentru noi este Ziua Nationala? Ne punem cu siguranta aceasta intrebare macar de 1 Decembrie. Fara indoiala raspunsul este personal si desigur subiectiv. Indraznesc sa cred ca ne gadim, fie si o clipa, la cei care, pe fronturile Primului razboi mondial sau pe cele ale diplomatiei. au facut posibila implinirea visului vechi si sfant al unirii tuturor romanilor intr-un stat. Cat despre modul in care la scara intregii tari este perceputa sarbatoarea, aici cuprinderea noastra este destul de ingusta. Ar trebui,pentru a ne face o imagine cuprinzatoare,sa citim presa,sa ascultam radioul sau sa privim micile ecrane, demers pe care putini dintre noi il facem mai cu seama intr-o zi libera....
Doamna dr. Antonia Matei, o tanara si competenta cercetatoare a avut ideea de a monitoriza presa, de a sintetiza continuturile articolelor, de a le ierarhiza si analiza pe baza unor criterii stiintifice. Rezultatul? O teza de doctorat care este o adevarata oglinda pe care presa de astazi o aseaza in fata evenimentului si care ne ofera de multe ori si noua o imagine pe care o consideram , cu sau fara motiv, reala.
Doamna dr. Antonia Matei, invitata emisiunii de astazi ne-a pus la dispozitie teza de doctorat, din carea am selectat cateva fragmente, credem, revelatoare:
1. Descriere comemorativa
La foarte multe dintre articolele selectate procesul de încadrare media începe chiar din titlu. Acestea îl ghidează pe cititor către subiectul articolului şi mai ales către direcţia pe care acesta o va lua. Astfel, cititorul poate intui chiar din titlu că este vorba despre descrierea unei ceremonii comemorative. Titlurile utilizate surprind: esenţa ceremoniilor comemorative organizate: Ceremonie religioasă şi depuneri de coroane, în cinstea Zilei Naţionale a României (Adevărul 1.12.2011), Paradă militară şi concert de fanfară de 1 decembrie, la Focşani (Adevărul 30.11.2011)elementele centrale: Bucureşti: Avioane şi jandarmi călare de Ziua Naţională (Adevărul 30.11.2009), Ziua Naţională – blindate şi tancuri pe sub Arcul de Triumf (Romania Liberă, 2.12.2009) momentele de atracţie maximă: Ceremonia Retragerii cu Torţe, punctul de atracţie maximă al Zilei Naţionale la Târgovişte (Adevărul, 30.11.2011), Alba Iulia: Parada portului popular la "Serbările Unirii (Jurnalul Naţional, 1.12.2010).Dintre toate articolele în care s-a regăsit cadrul „descriere comemorativă”, doar în trei au fost utilizate şi subtitluri relevante pentru încadrarea în cauză: Retragere cu torţe şi Porumbei eliberaţi pe "Oda Bucuriei" – Jurnalul Naţional 1.12.2010 22 de avioane şi elicoptere vor survola Capitala – Adevărul 30.11.20092. Cadrul „parada militară”Blocul de paradă al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) va fi deschis de trei elicoptere, care vor survola Arcul de Triumf. La parada militară organizată joi în Capitală, Ministerul Administraţiei şi Internelor va fi prezent cu nouă echipaje moto de poliţie şi 16 autospeciale şi autolaboratoare, 13 autospeciale de transport şi trei echipaje moto folosite de jandarmi, trei ATV-uri, 12 autospeciale şi două ambarcaţiuni aparţinând poliţiştilor de frontieră, precum şi 15 autospeciale şi ambulanţe, două motociclete şi două bărci pneumatice folosite de pompierii militari în misiunile specifice (descarcerare, stingere incendii, intervenţie la înălţime şi la accidente colective). România Liberă 1.12.2011
Ziua Națională – blindate și tancuri pe sub Arcul de Triumf Militari în uniforme românești de campanie din timpul primului război mondial, vânatori de munte, parașutiști și detașamente ale Jandarmeriei, blindate, tancuri și lansatoare de rachete au defilat la parada militară organizată ieri în Capitală de Ministerul Apărării, cu ocazia Zilei Naționale a României. România Liberă 2.12.2009Premiere la Parada Militară La parada militară de la Arcul de Triumf din Capitală, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, alături de elicopterele IAR 330 M din dotarea Flotilei 90 Transport Aerian (Otopeni), elicopterele SOCAT aparţinând Flotilei 95 Aeriană din Bacău şi două elicoptere IAR – 330 PUMA naval aparţinând Forţelor Navale, pentru prima dată au fost prezente la parada dedicată Zilei Naţionale avioanele C27 SPARTAN. Jurnalul Naţional 2.12.20113. Cadrul „manifestare cultural – artistică”Pentru joi, 1 decembrie, Teatrul Masca a pregătit o serie de evenimente menite să marcheze Ziua Naţională a României, pentru că declară directorul teatrului, Mihai Mălaimare: „Latura culturală este o componentă importantă a identităţii şi conştiinţei naţionale, iar Ziua Naţională reprezintă pentru fiecare dintre noi un bun moment de a ne întoarce la valorile şi tradiţiile care ne definesc ca popor. Iubiţi-vă ţara şi respectaţi-vă istoria!". România Liberă 30.11.2011Satu Mare: Concert cu intrare liberă la Filarmonică, de Ziua Naţională a României La Filarmonica “Dinu Lipatti” Satu Mare va avea loc, azi, începând cu ora 18.30, în colaborare cu Liceul de Artă “Aurel Popp” Satu Mare, un concert extraordinar vocal simfonic, “Misa Solemnă” de Rossini, dedicat Zilei Naţionale a României. Adevărul 30.11.20104. Cadrele „date istorice”, „simboluri identitare” şi „dezbinare naţională”Legătura dintre istorie şi identitate este una strânsă, pentru că, aşa cum susţinea istoricul Ion Bulei în introducerea volumului Viaţa în vremea lui Carol I, „istoria a fost şi rămâne un element esenţial al identităţii noastre”Regina Maria a României a fost unul dintre aceia care au ţinut coagulată ideea de naţiune română şi visul numit "România Mare". În jurnalele sale, dar şi în "Povestea vieţii mele", Regina a lăsat o uriaşă lecţie de dragoste de ţară, pe care, din când în când, ar trebui să o parcurgem pentru a nu uita de unde suntem ca să ştim încotro ne îndreptăm. - Jurnalul Naţional, 1.12.2011E postul Crăciunului, e început de decembrie şi e Ziua Naţională a românilor. Astăzi, mai mult ca oricând, cuvinte precum lege, dreptate, adevăr, identitate naţională ar trebui să fie rostite cu inima. Să ne întoarcem în timp, atunci când cuvintele nu ne jucau feste, iar litera legii nu era nici mişcătoare, nici abstractă. Pentru moşii noştri au existat dintotdeauna două tipuri de legi, amândouă nescrise: o "lege divină" şi o "lege a firii" sau "a pământului". Mai exista şi o "lege a sângelui", a credinţelor neamului, cuprinsă în "pravilele strămoşeşti", precum şi un cod dacic al legilor naturii, "belagines", a cărui învăţătură a rămas necunoscută până astăzi. Jurnalul Naţional – 1.12.2011Modalitatea cel mai des utilizată pentru realizarea cadrelor „date istorice” şi „simboluri identitare” o reprezintă citatele corelate cu selecţia surselor: figuri din trecut (oameni politici, oameni de cultură sau simpli participanţi la evenimente) sau chiar şi figuri din prezent (mai ales veterani de război, istorici şi profesori de istorie).Jurnaliştii au ales citatele care subliniază importanţa momentului, exuberanţa trăită în acelor zile, implicarea tuturor oamenilor, de la simplii copii până la Rege şi Regină. Limbajul este unul în concordanţă cu atmosfera de euforie, se folosesc multe metafore, hiperbole, accentul fiind pus pe elementele de spectaculos şi pe latura emoţională: Jurnalul Naţional, 1.12.2010, citat din scrisoarea lui Nicolae Pârăian, din Craiova, elev, participant la evenimente: Toată noaptea s-a cântat, făcându-se şi focuri pe stradă, iar restaurantele şi bodegile deschise. Acest entuziasm a durat trei zile şi trei nopţi. Lumea n-a dormit. Toţi locuitorii oraşului cu tricolorul împrejurul corpului strigau: «Trăiască România Mare! Ura! Ura! Ura!». În vitrinele magazinelor erau fotografiile lui Ferdinand, regele tuturor românilor, Maria, regina tuturor românilor. Cursurile au fost suspendate 8 zile. […]Profesorii ne spuneau, noi, care am apucat 1 Decembrie 1918 aceste momente solemne, să le spunem mai departe urmaşilor urmaşilor noştri, spre a se slăvi, prin vecii vecilor România Mare cu cei care au făptuit-o. Iată dar cât de mare este fericirea şi bucuria unui popor care-şi capătase independenţa şi libertatea."Din punct de vedere tematic, editorialele şi comentariile sunt structurate în jurul a trei teme majore:1. O nouă zi naţională - jurnaliştii oferă argumente pentru adoptarea datei de 10 mai ca Zi Naţională. Argumentele sunt faptul că 10 mai reprezintă europenizarea României, că este odată ce poate fi sărbătorită de toţi cetăţenii României, indiferent de naţionalitate sau pur şi simplu, că vremea este mai frumoasă decât pe 1 decembrie.2. Dragostea de ţară - jurnaliştii prezentă motivele pentru care îşi iubesc sau nu ţara. Motivele sunt descrise cu mult patos, fiind dintre cele mai diverse, de la unele abstracte (O stare de îndrăgostire fără de care n-aş şti la ce poate fi bun sângele şi nu m-aş pricepe ce întrebuinţare să dau gândurilor şi ochilor – Jurnalul Naţional, 1.12.2010) până la foarte concrete ([…] nu văd nici o şmecherie în a fi român. Şi nici nu mi se pare mai înălţător, mai de bonton ori mai profitabil să fii român decât surinamez ori cetăţean al Insulei (arhipelagului?) Kiribati.– Jurnalul Naţional, 1.10.2010)3. Patriotismul la români - jurnaliştii susţin că românii nu mai sunt patrioţi, că identitatea trece printr-o perioadă de criză.Patriotism, patrie, popor. Trei cuvinte care nu au acum nicio valoare. Riști chiar să te trezești luat în bășcălie dacă le rostești cu voce tare. De ce? – Adevărul, 1.12.2011Nu aşa bagi sentiment naţional în vene de cetăţean. Indiferent cât marketing ne-ar îndesa unii şi alţii pe televizor, nu putem digera prea mult din meniul mediatic al Zilei Naţionale. Nu, răspunsul nu trebuie căutat în afară, ci în interior. În mijlocul nostru, în comunităţile în care trăim, acasă, la serviciu, la şcoală, pe stradă. Iar viaţa din teren este cea mai cinstită cu noi. Ea ne oferă explicaţia verde-n faţă. Nu simţim româneşte pentru că a trăi româneşte astăzi este sinonim cu eşecul, haosul, mizeria, subcultura, agresivitatea, balamucul, manelizarea. Le întâlnim la tot pasul. – Adevărul, 30.11.2009Această ultimă tematică este legată şi de cadrul „dezbinare naţională”.Este vorba despre relatările care au în vedere tocmai lipsa de unitate ce pare să domine şi să caracterizeze societatea românească, după cum susţin autorii articcolelor. Modalitatea prin care cetăţenii unei ţări îşi respectă comunităţile, gradul în care ei se identifică şi respectă tradiţiile comune, legătura lor cu istoria naţiunii, toate acestea sunt elemente ale identităţii naţionale, iar încălcarea lor duce, în viziunea jurnaliştilor, la dezbinare naţională.Atitudinea ziariştilor care au scris articolele este una de implicare, iar tonul lor este în acelaşi timp vehement, dar şi de tristeţe faţă de această situaţie: Mulți au ajuns să-și urască țara natală și o spun în gura mare, sau o tratează ca atare până în gesturile cele mai mărunte, din fiecare zi. Gestul celui care aruncă gunoi pe jos, în stradă, este o marcă a lipsei de respect pentru orașul în care trăiește și prin extensie pentru țara căreia îi aparține. În fenomene naționale, ne-am bătut joc de orașele noastre, construind fără niciun respect pentru istorie. Cultură, tradiții, valori, educație, instituții, toate par distruse și golite de rostul pentru care s-au născut. Mai este undeva un dram din sentimentele celor care ne-au unit, în 1918, în România Mare? Mai avem vreo șansă să trăim din nou vremea în care să rostim cu voce tare, fără rușine, cuvintele „patrie" sau „popor"? Vom mai ajunge vreodată să mergem la defilare pentru mândria de a aparține unei națiuni și nu pentru un blid cu fasole? Adevărul 1.12.20114. Cadrul „sărbătoare populară”Acest cadru a avut o frecvenţă mare, 35 de articolele din 388 încadrându-se în această cateogrie (9%), număr comparabil cu cea a cadrului „descriere comemorativă”. Acest lucru este explicabil prin faptul că „în general, flexibilitatea spectacolului îl face pe acesta să fie o unealtă bună pentru organizatori, ca și pentru participanți mai ales în prezentarea simbolurilor unificare care minimizează contestările” (Kaftan, 2007, p. 314).De la ora 17.00, vasluienii sunt invitaţi la un spectacol folcloric, la Casa de Cultură „Constantin Tănase“. „Va fi un spectacol de înaltă ţinută, în care îşi vor demonstra măiestria cei 80 de membri ai Ansamblului «Joc», din Republica Moldova“, a spus Lucian Onciu, unul dintre organizatori. - Adevărul 30.11.20115. Cadrul „fasoliada”În construcţia cadrului „fasoliada”, indiferent de tema centrală, se regăsesc cele mai multe subtitluri:Ţuică şi fasole, ca la români Adevărul, 30.11.2009Fasole cu costiţă şi ţuică fiartă de 1 Decembrie, în Bucureşti – România Liberă, 1.12.2010
Fasole şi cârnaţi de la Onţanu şi Poteraş Adevărul, 30.11.2010 Copiii - la paradă, pensionarii - la fasole Adevărul 2.12.2010Defilări, fasole cu cârnăciori, frig şi restricţii în trafic – Jurnalul Naţional, 1.12.2010 POFTIŢI LA FASOLE ŞI ŢUICĂ! – Jurnalul Naţional 30.11.2009 Descierile fasoliadei încep chiar din paragrafele introductive, acolo unde se oferă informaţii despre locurile unde se va putea lua fasolea, precum şi cantităţile ce vor fi sau au fost oferite: câte porţii, câte kilograme sau câţi litri de vin/ţuică: De 1 Decembrie, Primăria Sectorului 2 le-a pregătit bucureştenilor 13.000 de porţii de fasole ostăşească cu costiţă şi 725 de litri de ţuică fiartă. Astfel, doritorii sunt aşteptaţi la sediul Centrului Administrativ începând cu ora 12:00. Jurnalul Naţional 30.11.2009Peste 16.000 de porţii de fasole cu costiţă şi ţuică fiartă vor fi servite joi, de Ziua Naţională a României, în 21 de corturi amplasate în Sectorul 2 al Capitalei. România Liberă 30.11.2011Bătălia pe fasole – redă partea conflictuală a „fasoliadei”, axându-se pe prezentarea îmbulzelilor, a bătăilor, a cozilor sau pe lupta cu jandarmii, fapt remarcat încă din titluri sau subtitluri: Titluri Bătaie pe fasole de Ziua Naţională Adevărul 1.12.2009 Ploieştenii s-au înghesuit la fasole, cârnaţi şi vin fiert, de 1 Decembrie Adevărul 1.12.2010 Buzău: Îmbulzeală la fasolea națională Adevărul 1.12.20096. Cadrul mişcări/declaraţii naţionalisteMarş al Noii Drepte la Târgu Mureş: "Ţinutul Secuiesc - pământ românesc" Aproape 200 de membri ai mişcării Noua Dreaptă şi de la Uniunea Vatra Românească au participat la un marş, miercuri, în municipiul Târgu Mureş şi au scandat lozinci pro-româneşti, transmite NewsIn. "Este un marş de bucurie, un marş pentru Ziua Naţională a tuturor românilor.[…] Credem că orice român poate aniversa şi se poate bucura de Ziua Naţională oriunde pe teritoriul României, indiferent de oraş sau judeţ", a declarat Tudor Ionescu, preşedintele organizaţiei Noua Dreaptă. România Liberă 1.12.2010Într-adevăr, câteva dintre articolele de presă publicate cu ocazia Zilei Naţionale au redat declaraţii cu conţinut instigator: Laszlo Tokes, la Budapesta: Nu putem uita că Ziua Naţională a României este şi o zi de doliu pentru Ungaria Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a deplâns la Budapesta "tragedia maghiarilor din Transilvania", respectiv semnarea Tratatului de pace de la Trianon, despre care afirmă că îşi face simţite în continuare efectele şi că acestea trebuie remediae, relatează Mediafax, citând MTI. Laszo Tokes a declarat că "bunăvoinţa necondiţionată şi loialitatea nu ne pot face să uităm că Ziua Naţională a României este şi o zi de doliu pentru Ungaria", deoarece actuala "Românie a fost născută prin divizarea Ungariei". Adevărul 1.12.20107. Cadre cu subiect politic Analiza articolelor a dovedit faptul că această categorie de cadre media a însumat cele mai multe itemuri, 82, ceea ce înseamnă 21% din totalul articolelor.8. Cadrul „declaraţii politice patriotarde”"De ziua naţională, îi doresc României să fie iubită de cetăţenii ei, oriunde s-ar afla aceştia! Le doresc românilor să redevină patrioţi! Ne doresc să avem înţelepciunea să trecem solidari prin aceste momente dificile!", scrie Udrea în postarea intitulată "La multi ani, România!" - România Liberă 1.12.2010Regăsirea tuturor românilor într-un singur stat a fost un proiect care a cerut sacrificii pe care azi ne este dificil să ni le imaginăm. A fost un vis care a devenit realitate pentru că au existat solidaritatea, curajul şi încrederea în justeţea idealului. Aceasta este lecţia pe care azi o primim de la trecutul nostru, o lecţie importantă pentru viitorul nostru ca naţiune. România poate deveni mai puternică şi mai prosperă făcând apel la valorile care ne-au adus unitatea: determinare, spirit de sacrificiu, încredere în noi înşine. Preşedintele Traian Băsescu – Adevărul, 1.12.2010"Alba Iulia este simbolul unităţii românilor, este simbolul continuităţii României, este simbolul forţei ţării noastre. Poate mai mult ca niciodată avem nevoie de unitate şi de solidaritate, iar această solidaritate, în primul rând, se regăseşte la Alba Iulia. Iubesc România pentru oamenii săi, pentru căldura, pentru sufletul, pentru inima şi ospitalitatea de care au dat dovadă întotdeauna", a declarat Emil Boc, între două porţii de huiduieli din partea ardelenilor săi. – România Liberă 2.12.2011“Mesajul pe care noi am vrut să îl dăm este acela că, aşa cum România a mai trecut de multe ori prin momente grele, o să trecem şi de data aceasta. […] Să aibă putere să treacă peste acest moment; aşa cum am trecut peste anul 1989, aşa o să trecem şi acum. Cei care ne-au adus aici o să plece, iar noi trebuie să reconstruim România". Preşedintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta, Jurnalul Naţional, 2.12.20109. Cadrele „politicieni huiduiţi”, „dispreţul faţă de politicieni” şi „sărbătoare confiscată”Premierul Emil Boc a fost huiduit, în această dimineaţă, la Alba Iulia. În timpul ceremoniilor, în momentul în care a depus o coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazul, mai multe persoane l-au huiduit pe premier. În paralel, câteva zeci de membri ai PDL au încercat să acopere huiduielile, strigând "România, România", iar unii dintre aceştia s-au îndreptat spre cei care huiduiau, spunându-le să înceteze. "Terminaţi măi nesimţiţilor", a strigat unul dintre bărbaţii aflaţi în zona în care erau grupaţi simpatizanţii PDL. Jurnalul Naţional, 1.12.2011„Hoţii, hoţii!" - lozincă în Piaţa Sfatului. Parada militară şi cea aviatică din Piaţa Sfatului din Braşov a fost perturbată de câteva zeci de revoluţionari veniţi să-şi strige oful. Ei au scandat „Hoţii, hoţii" făcând referire la membri guvernului Boc. De mai bine de o săptămână, 80 de revoluţionari sunt în greva foamei, după ce au aflat că li se vor anula indemnizaţiile. Adevărul, 2.12.2011Membrii Partidului Democrat Liberal au fost huiduiţi la depunerea de coroane de la statuia lui Mihai Viteazul. Momentul a fost savurat de reprezentanţii PSD şi PNL. Adevărul 1.12.2010 Articolele din categoria „politicieni huiduiţi” au fost în special reportaje şi comentarii, cadrul acesta îmbinându-se cu cel al „dispreţului faţă de politicieni”: Urmează depunerile de coroane. Din partea Preşedinţiei se depune o coroană din flori roşii. Fără preşedinte. De la Senat, Camera Deputaţilor. De la Guvern. Când se ajunge la jerba din partea PDL, încep huiduielile. Microfonul pârâie, pedeliştii râd jenaţi, primarul portocaliu are o mină cruntă. Dan Diaconescu nu e în direct, aşa că ratează la mustaţă coroana în numele Partidului Poporului. Nu-i bai, că se lipeşte de florile unei asociaţii, ca să-i iasă momentul pe cameră. Jurnalul Naţional, 2.12.2010O emisiune despre Unirea de atunci si despre Romania de astazi !
