tag:blogger.com,1999:blog-38255623432914835812024-03-04T23:32:50.989-08:00Pagini de istorieRedactor Dan ManolacheDorin-Liviu Bîtfoihttp://www.blogger.com/profile/12542773336203391989noreply@blogger.comBlogger108125tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-37166990237518577802013-11-26T05:47:00.002-08:002013-11-26T06:19:49.253-08:00Vremea care schimba lumea<div class="MsoNormal">
In luna
septembrie, cunoscutul canal de filme documentare <b>Viasat History </b>programeaza
(sub acest titlu) un nou si interesant serial, in 9 episoade in care sunt
dezvaluite " misterele din spatele unui eveniment istoric major".
Este vorba, mai precis, despre modul in care "<i>cele mai puternice forte ale
Naturii... seceta intensa, ploaia torentiala, gerul extrem si vanturile
imprevizibile"</i> au influentat desfasurarea faptelor si au creat chiar
<i>"adevarate puncte de rascruce in istorie"</i><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<b>In cea de a 4-a
emisiune realizata in parteneriat cu Viasat History, Radio Romania Cultural</b> vom
prezenta cateva evenimente ale trecutului nostru, staruind asupra modului in
care ele au fost influentate de ....fortele naturii. Ne-am oprit la: <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
1. Rezistenta
antiotomana a domnitorului Ioan Voda cel Cumplit (Viteaz). Bataliile de la
Jiliste si Roscani- iunie 1574<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
In mod absolut dramatic natura a fost potrivnica voievodului moldovean
jucand un rol esential in piederea luptelor si inplicit determinandu-i
sfarsitul tragic.Pe 10 iunie 1574 oastea lui Ioan voda a infruntat in camp
deschis, la Jiliste, pe malul de SE al lacului Cahul.<o:p></o:p></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqn9SrDR5rQy4TUcmsf7fRlLNn5T4Jv1pTafzjnD3g4XBcWFuIzYTExV6KVPiTsZoVag6H-2IJwB0kTqZFELsnZNVxmnaHZrenQpGu0JUZHVERM6AZsaXobkGdsLNyo_iqQI78Dti03KA/s1600/ioan+voda.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqn9SrDR5rQy4TUcmsf7fRlLNn5T4Jv1pTafzjnD3g4XBcWFuIzYTExV6KVPiTsZoVag6H-2IJwB0kTqZFELsnZNVxmnaHZrenQpGu0JUZHVERM6AZsaXobkGdsLNyo_iqQI78Dti03KA/s1600/ioan+voda.jpg" height="200" width="150" /></a></div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicKAGWokMe-Mw8bsORCGZqMALMN0V83ar7Nh4TjAuRwGlRTVOIG4yqKa9MoNdU0Fm2OxzjQKGQ6-b4szIiMxqiVoBMwLJCjvicAHoijCw4Sln1cm7NLRWXe5EU5s9TOKFTD1iGExjbMao/s1600/ioan+voda+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicKAGWokMe-Mw8bsORCGZqMALMN0V83ar7Nh4TjAuRwGlRTVOIG4yqKa9MoNdU0Fm2OxzjQKGQ6-b4szIiMxqiVoBMwLJCjvicAHoijCw4Sln1cm7NLRWXe5EU5s9TOKFTD1iGExjbMao/s1600/ioan+voda+2.jpg" height="200" width="144" /></a> Cu toata tradarea unor
cete boieresti oastea lui Ioan voda a respins prin foc de artilerie si lupte
corp la corp trei asalturi ale armatei otomane. <br />
Intervine insa imprevizibilul,
o ploaie torentiala care uda praful de pusca si face astfel artileria
inutilizabila. Batalia este pierduta, armata moldoveana se retrage amenajeaza
la Roscani o noua tabara intarita si suporta in zilele de 11 si 12 iunie 1474
asaltul ostirii turco- tatare. Deznodamantul tragic este grabit de o alta
"interventie" a Naturii.
Tabara nu avea sursa de apa.... Dupa cum se stie, Domnitorul si oastea sa
capituleaza si este in mare parte masacrata, Ioan voda isi piede viata sfasiat
de camile si astfel se incheie ceea ce se va dovedi a fi ultima actiune
romaneasca singulara.<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
2. Batalia de la Stanilesti ( 8-12 iulie 1711)<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
In acele zile armatele Tarului Petru cel Mare si ale voievodului
moldovean Dimitrie Cantemir au infrunta o puternica oaste otomana. Sfarsitul
confruntarii este cunoscut. Incercuite de otomani trupele ruso-moldave nu mai
pot continua ostilitatile si Petru cel Mare inainteaza propuneri de pace acceptate
de Marele Vizir care, se spune, ca ar fi fost cumparat de unde i s-ar fi tras
si mazilirea.<o:p></o:p></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBfZg5u232dImOrluiloWA2WjS4D-oCjmKVvyDHR5mHKdi1Em5gi2jj9XawqLLZ98wgNsTbORdCWGkk08GqVBshiDb7NIKx0VjrHnAIHRCR2SEVFyoL6QDYzjVP2AZz1RAzrKIx8-o3bc/s1600/cantemir+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><br /></a></div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLxtyahx-HMQVrv9e-_rG2dKLWWvnIHW9mJXwLWH5o7KJJiQHp96yox3cPQPQ33wKuyD95zCSZNeafmx1vDPsucXQIL5hUBZiGQtnl8xRvi7I8-szKwfo8z0C6w-cmk6mTsZ8dQNHNFX4/s1600/petru+cel+mare.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLxtyahx-HMQVrv9e-_rG2dKLWWvnIHW9mJXwLWH5o7KJJiQHp96yox3cPQPQ33wKuyD95zCSZNeafmx1vDPsucXQIL5hUBZiGQtnl8xRvi7I8-szKwfo8z0C6w-cmk6mTsZ8dQNHNFX4/s1600/petru+cel+mare.jpg" height="200" width="144" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEho_i_C7EMDpyGo0u23j2qqH_S2lFEbRfxw486mFF6AtK6J96Qdl9jWuUbqyenpQIs3cbvxiFFGbH2iSrvBmYALanCvAu6B9UsqdkKugUvbDIY-LOnuVQIYm-yMP0mjG3fLdY1LuyrSt5E/s1600/dimitrie+cantemir+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEho_i_C7EMDpyGo0u23j2qqH_S2lFEbRfxw486mFF6AtK6J96Qdl9jWuUbqyenpQIs3cbvxiFFGbH2iSrvBmYALanCvAu6B9UsqdkKugUvbDIY-LOnuVQIYm-yMP0mjG3fLdY1LuyrSt5E/s1600/dimitrie+cantemir+1.jpg" height="200" width="140" /></a> Rusia pierde importante posesiuni la Marea Neagra intre care
Cetatea Azov, Dimitrie Cantemir alege sa se puna sub protectia Tarului si se
refugiaza in imperiul sau si foarte important in Moldova casi cativa ani mai
tarziu in Tara Romaneasca se instauraza pentru un secol domniile fanariote.
Desigur istoria nu se face cu "daca" insa ne putem intreba ce s-ar fi
intamplat daca victoria ar fi fost de parte crestinilor.<br />
Poate secolul ar XIX-
lea ar fi fost anticipat si astfel istoria Tarilor Romane ar fi luat un cu
totul alt curs devenind fie independente fie gubernii ale marelui imperiu
...... Unde intervine Natura ? Ei bine spatiul moldovean era in acele vremuri
sub apasarea secetei ce adusese cu sine valuri de lacuste, foamete si deci un
dusman suplimentar, deosebit de redutabil caruia trebuiau sa-i faca fata
armatele moldo- ruse. Iata o descriere facuta de Peter Heinrich Bruce ofiter
german de origine scotiana aflat in armata Tarului : <i>" ne-am continuat marsul de-a lungul Prutului
pana in ziua de 21 iunie cand am dat de un roi ingrozitor de lacuste, care cand
s-a ridicat a intunecat toata armata ca un nor.Ele nu mancasera numai toata
iarba de pe campii, ci si frunzele si coaja frageda a copacilor.... Era un
lucru ciudat ca lacustele nu au parasit nicio clipa armata noastra si cum ne
asezam corturile se asezau jos si acopereau intreaga tabara. Noi am tras cu
tunul si cu pusca si am presarat pulbere pe pamant si i-am dat foc ca sa le
alungam dar totul a fost zadarnic"</i><br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
3. Un moment
semnificativ in desfasurarea
primei conflagratii mondiale a secolului XX.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
- Manevra de la Flamanda (18 sept/1 oct- 22 sept/5oct 1916 )<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi23X3PI1K0IMsUtgmdtzuEWXECquq7fvzvvsw6ICJrCXLFMQgqj4dO1BHNg7uqVzchTfYR3Ma9PANsidTQutmxtuq6rAJibZx56NbZdqpmFaicAkMdllUOyJdTDu_ZfCEY0ZsPDEfsVYc/s1600/averescu1.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi23X3PI1K0IMsUtgmdtzuEWXECquq7fvzvvsw6ICJrCXLFMQgqj4dO1BHNg7uqVzchTfYR3Ma9PANsidTQutmxtuq6rAJibZx56NbZdqpmFaicAkMdllUOyJdTDu_ZfCEY0ZsPDEfsVYc/s1600/averescu1.jpg" height="121" width="200" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBn6XhyffeQEGwA6o27LJICKy4txcu2fudwJgVAbLBkL-jmj91qambBrwThDAzfQ5kK94dOgZR14aur3qlaRuOuvmnCqhoYEB-DrN2PYYCi-7cK_t3BTxuTEqlLuMBguri1rlRIT_Nlsk/s1600/averescu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBn6XhyffeQEGwA6o27LJICKy4txcu2fudwJgVAbLBkL-jmj91qambBrwThDAzfQ5kK94dOgZR14aur3qlaRuOuvmnCqhoYEB-DrN2PYYCi-7cK_t3BTxuTEqlLuMBguri1rlRIT_Nlsk/s1600/averescu.jpg" height="200" width="128" /></a> Vom vorbi despre tentativa
efectuata de armata romana cudusa de generalu Averescu, in cooperare cu trupe
rusesti, de a incercui si ascoate din lupta armata bulgara. Reusita ar fi pemis
o ofensiva comuna spre sud, jonctiunea cu Armata de la Salonic si de ce nu, un
alt curs al razboiului...<br />
<o:p></o:p></div>
Totul s-a naruit sau mai bine spus s-a
"inundat" caci este vorba depre inregistrarea unor ploi torentiale a
caror efect a fost eliberarea monitorelor austrice, blocate de nivelul scazut
al apelor, care au putut astfel distruge podul de pontoane ce traversa Dunarea
inainte ca armata romana sa treaca in totalitate pe malul drept al fluviului
provocand astfel esecul preconizatei ofensi si...poate o schimbare de curs a
razboiului pe acest teatru de operatii.<br />
<br />
<div class="MsoNormal">
<b> Invitat prof.univ. dr Petre Otu,
</b>directorul adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie
Militara<o:p></o:p></div><br /><br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script><object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Vremea care schimba lumea.pagini din 30 aug 2013 Petre Otu.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-37959642233813499382013-11-19T06:13:00.001-08:002013-11-19T12:24:34.893-08:00Inapoi in timp: Familia<br />
<i> Home, sweet home</i><b> ! </b>exclama englezii pentru care caminul cu tot ce semnifica el a fost si este Itaca spre care zboara gandurile ce dau putere rezistentei,supoert sperantei si sens existentei...<br />
<i>Casa de piatra ! </i>ureaza romanii tinerilor casatoriti gandindu-se, cu siguranta, nu doar la invelisul material al vietii in comun ci, mai ales, la trainicia familiei......<br />
Investite cu astfel de valori esentiale, caminul, familia, au fost si sunt oricand teme de discutie, de mandrie, de visare si dorinta pentru orice om din orice tara si din orice timp. De aceea credem ca serialul pe care ni-l propune in luna august prestigiosul canal documentar <b>VIASAT HISTORY, "</b><b style="font-style: italic;">Inapoi in timp: Familia", </b>are toate sansele sa fie unul de succes mai ales ca<i> " povestea celei mai de valoare institutii din Marea Britanie" </i>va fi prezentata cu mijloacele specifice si cu profesionalismul cu care suntem deja obisnuiti. Asadar, trei familii britanice contemporane se intorc in timp si vor trai, sub ocii nostri, ......un secol!<br />
Povestea incepe pe la 1900, strabate primul razboi mondial, apoi perioada interbelica, reda dramatismul celei de a doua conflagratii pentru a infatisa in final realitatile anilor '60 intre altele cu excese rasiste si ale peroadei '70 cand Marea Britanie s-a aflat, din nou intre altele, sub zodia contestarii....<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi88Ekm87dOxt4s3wb2xCLEVyCYjgGST0kpUHwNRxtQR17YjbZuv3SHhMT5dXgy7BYuuC89X0_s53Br_L4iWZgyEe4awZHq3RAd8iFbhg7xTkBaxIrRzZKDmUykh1P6VGr6OinbtAhjs3A/s1600/familia+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi88Ekm87dOxt4s3wb2xCLEVyCYjgGST0kpUHwNRxtQR17YjbZuv3SHhMT5dXgy7BYuuC89X0_s53Br_L4iWZgyEe4awZHq3RAd8iFbhg7xTkBaxIrRzZKDmUykh1P6VGr6OinbtAhjs3A/s1600/familia+2.jpg" height="113" width="200" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpvrKJr98k7cSp1aZq1dDSHXPKunxQXnHZnkRKeUTtTs4jTDUxQ1AySYhFP1-wmUCl9kC6xY3pJyz0t2WzdrXr3Uj7Y-ScViY03aVN225wiZxM7cUosYU3yagv7dqACRWUnCQrudJ8nuE/s1600/familia+1.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpvrKJr98k7cSp1aZq1dDSHXPKunxQXnHZnkRKeUTtTs4jTDUxQ1AySYhFP1-wmUCl9kC6xY3pJyz0t2WzdrXr3Uj7Y-ScViY03aVN225wiZxM7cUosYU3yagv7dqACRWUnCQrudJ8nuE/s1600/familia+1.bmp" height="133" width="200" /></a> Emisiunea noastra isi propune si ea sa strabata aproape un secol de istorie romaneasca privit prin prisma vietii de familie. Vom vorbi mai intai despre Romania inceputului de secol XX, o tara aproape in<br />
intregime rurala cu obiceiuri vechi dar cu un inceput de schimbare inclusiv in privinta relatiilor de familie.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiku7i_avi2uQW0Gm8uTDhcKEqXssBBB25OM4FxvK8YOfOxwnH0GLmQ7aF1I5Jv9vDIn5HiDIZwkhrg2VLJJYG9lc1Kg91XfWqA1gRSSuvO8jYGUTeOwhqsZ60XKRuOeXaQrlUrb7iDqBM/s1600/familia+3.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiku7i_avi2uQW0Gm8uTDhcKEqXssBBB25OM4FxvK8YOfOxwnH0GLmQ7aF1I5Jv9vDIn5HiDIZwkhrg2VLJJYG9lc1Kg91XfWqA1gRSSuvO8jYGUTeOwhqsZ60XKRuOeXaQrlUrb7iDqBM/s1600/familia+3.jpg" height="130" width="200" /></a></div>
Vom continua incercand sa conturam, punandu-le in paralel, viata la tara si cea de la oras in epoca de schimbari profunde ce a incadrat participarea Romaniei la primul razboi mondial, vom strabate si noi anii 1940- 1944 si vom starui apoi <br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhosXbFifIcElg1G2NbMvAqUQCjsxQwzI1HDJtBja7wBRdlENWYHAZgWa6z-fqHpDjHfPPp-vM72kjuF3xvOUwNyBrqHJA08fOlw28iC16Oz0PqnHrjfXlXFUtnxLPYJussi_krZUMKY4Y/s1600/familia+5.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhosXbFifIcElg1G2NbMvAqUQCjsxQwzI1HDJtBja7wBRdlENWYHAZgWa6z-fqHpDjHfPPp-vM72kjuF3xvOUwNyBrqHJA08fOlw28iC16Oz0PqnHrjfXlXFUtnxLPYJussi_krZUMKY4Y/s1600/familia+5.jpg" height="149" width="200" /></a>asupra conditiei familiei romanesti in comunism.<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPVzD4q6N2EB-Yg2RtUR41ZhMIsbbGxgaIR3feJ3cT014VAuP1z4nMgFAakSIG2aRUXnS9jgxKKc_trUmD46EzdAVkxP15yRTLxnnCIeEc-qV2_VvL3TR01oJkYXYeIYGgk_igj3zfm74/s1600/familia+4.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPVzD4q6N2EB-Yg2RtUR41ZhMIsbbGxgaIR3feJ3cT014VAuP1z4nMgFAakSIG2aRUXnS9jgxKKc_trUmD46EzdAVkxP15yRTLxnnCIeEc-qV2_VvL3TR01oJkYXYeIYGgk_igj3zfm74/s1600/familia+4.jpg" height="197" width="200" /></a><br />
Ultimul episod al acestor rememorari se va petrece chiar in zilele noastre intr-o incercare de a evalua impactul pe care contactul cu lumea, devenit facil dupa Revolutie, in disputa cu valorile traditionale ale familiei.<br />
Invitatul emisiunii este dl. prof.univ. dr. <b>Ioan Scurtu</b>, specialist recunoscut in istoria contemporana a Romaniei, autorul unor remarcabile lucrari ce infatiseaza viata cotidiana a romanilor in timpuri si contexte istorice diferite.<br />
O emisine realizata in parteneriat cu<b> VIAST HISTORY</b><br />
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Inapoi in timp familia. Pagini din 26 iulie 2013 Ioan Scurtu.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-4752673112053788762013-10-22T05:54:00.002-07:002013-10-22T10:15:10.648-07:00Legendarul Carol cel Mare<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 10pt;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwJwRaTDCLF7LR-wQB0Yik3nAgnL6Boj3ZsB3yPTEs0Vlvf_bPCKEqlg5ndhsomsUrJ8TR7IA_Ce5MDRNrD4YO_t2mFXxGKl6mKb-RIAnizozx1H5hEtaAtzL0GQbJTZdydVJarAiC80I/s1600/aachen+2.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="178" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwJwRaTDCLF7LR-wQB0Yik3nAgnL6Boj3ZsB3yPTEs0Vlvf_bPCKEqlg5ndhsomsUrJ8TR7IA_Ce5MDRNrD4YO_t2mFXxGKl6mKb-RIAnizozx1H5hEtaAtzL0GQbJTZdydVJarAiC80I/s200/aachen+2.bmp" width="200" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvMhV0W3CTuTliknofvBQ-EYF-5F3jeMa8PKqexheXoRFUvUQbZ6VdbiuO42XPL_mV4pY6e1X5635lGd5HgQsAY2Mg0y6X0BL4Os5tRav1F_SkqP10qQjPiUV8r82l3mLY1CBHZk_jwUA/s1600/Carol+cel+Mare.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvMhV0W3CTuTliknofvBQ-EYF-5F3jeMa8PKqexheXoRFUvUQbZ6VdbiuO42XPL_mV4pY6e1X5635lGd5HgQsAY2Mg0y6X0BL4Os5tRav1F_SkqP10qQjPiUV8r82l3mLY1CBHZk_jwUA/s200/Carol+cel+Mare.jpg" width="130" /></a><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>"Carol cel Mare, regele francilor, a fost cel mai important conducător din Europa în secolele de după căderea Imperiului Roman. Această figură puternică a sculptat un imperiu care cuprindea aproape toată Europa modernă, iar moștenirea sa dăinuie până azi. Folosind cele mai recente cercetări moderne, această serie din trei părți combină acțiunea intensă cu o tehnologie a imaginii de ultimă oră și interviuri despre Carol cel Mare cu experți de talie mondială pentru a readuce la viață acest strălucit rege războinic. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 10pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>A fost un bărbat în carne și oase, un conducător supus păcatului și destinului, privit de mulți ca fiind părintele Europei – puternica docu-dramă Legendarul Carol cel Mare reconstituie viața dramatică, violentă și, pe alocuri, obscenă, a celui mai important împărat al Evului Mediu."<o:p></o:p></span></i></b></div>
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXnrhvzfOStf4R5h9_gHjhO8BX3j0zj5P-uSLEDYUnGTrSYUDEZUdj9zJY2-ao8awP-ihy4AP4ubDDX1ArCM6XY3BcIgJcA1jrUVf3YjodXxGJL1_RyPK_MA7uDQUUT7-dOCGg0F0dlHc/s1600/aachen.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXnrhvzfOStf4R5h9_gHjhO8BX3j0zj5P-uSLEDYUnGTrSYUDEZUdj9zJY2-ao8awP-ihy4AP4ubDDX1ArCM6XY3BcIgJcA1jrUVf3YjodXxGJL1_RyPK_MA7uDQUUT7-dOCGg0F0dlHc/s200/aachen.bmp" width="186" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; text-align: center;">Catedrala din Aachen</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaE-iHsFCkFbsWIf1UsgBgYvfqsIta1Z-2c1mjWZqjIGyv_nGZZ38CDwK8dLRuv-k6ueDmF7GP3duo3bj-7PRcgptWWDJoq9ecXWWvsswNCI4xUFxZyJC-UpP85V33bhWuzMrK2n3tNnk/s1600/Aachen+catedrala+1.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="133" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaE-iHsFCkFbsWIf1UsgBgYvfqsIta1Z-2c1mjWZqjIGyv_nGZZ38CDwK8dLRuv-k6ueDmF7GP3duo3bj-7PRcgptWWDJoq9ecXWWvsswNCI4xUFxZyJC-UpP85V33bhWuzMrK2n3tNnk/s200/Aachen+catedrala+1.bmp" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Catedrala din Aachen</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 10pt;">
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBPrjEk7cnTxDWp7CBV32VKIFuLe_Ea5QVf0igzH0CAHyAQpCJBIlimlOQYG62h9Nv4126QKbOptuOQa1awULvr0aFEVh8Za-Wxdi5MxpZ1WDoh2kN2gZF9bh4tDhAbNGpKmYACBrD3ao/s1600/ravenna.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="107" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBPrjEk7cnTxDWp7CBV32VKIFuLe_Ea5QVf0igzH0CAHyAQpCJBIlimlOQYG62h9Nv4126QKbOptuOQa1awULvr0aFEVh8Za-Wxdi5MxpZ1WDoh2kN2gZF9bh4tDhAbNGpKmYACBrD3ao/s200/ravenna.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Catedrala din Ravenna</td></tr>
</tbody></table>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="clear: left; cssfloat: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmHzSXZfuetFgGEQElgM4jcfj_lWrhZkkUV8xc_eZ8AXjGYsplZBkJx7kQ8aBMArW1jOW3CRjFwYmzT8RFc95TrFNOWWeMeJeapSdPzqeF2TjnVXXRyo8qX25sLOhtwK-ZjBnhgQTlbbQ/s1600/sfanta+Sofia.bmp" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmHzSXZfuetFgGEQElgM4jcfj_lWrhZkkUV8xc_eZ8AXjGYsplZBkJx7kQ8aBMArW1jOW3CRjFwYmzT8RFc95TrFNOWWeMeJeapSdPzqeF2TjnVXXRyo8qX25sLOhtwK-ZjBnhgQTlbbQ/s200/sfanta+Sofia.bmp" width="193" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Sfanta Sofia</td></tr>
</tbody></table>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<span style="font-family: Calibri;">Acesta este un fragment din prezentarea realizata de canalul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 14pt; line-height: 115%;">Viasat History</span></b> pentru serialul in trei episoade pe care il consacra unei personalitati deopotriva reale si legendare. Urmand firul istoric propus de creatorii serialului vom incerca in emisiunea <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 14pt; line-height: 115%;">"Planeta Radio- Pagini de Istorie"</span></b> de vineri 28 iunie ora 17.05, Radio Romania Cultural ,sa-l infatisam (doar sonor) pe Carol cel Mare cat mai aproape de adevarul epocii sale. Vom incerca de asemenea sa oferim ascultatorilor nostri prilejul sa mediteze la istoria Europei<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Unite, sa urmareasca cat si cum a lucrat timpul asupra aurei unui mare imparat si de ce nu, sa le sugeram o excursie la Aachen (Aix la Chapelle) pentru a vedea nu doar legendarul<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>tron al lui Charlemagne si mormantul sau ci o superba catedrala asemanatoare doar cu faimoasele lacase de cult din spatiul bizantin (Sfanta Sofia de exemplu sau de la Ravenna</span></div>
</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Invitatul emisiunii este domnul dr.Marian Stefanescu, prodecanul Facultatii de Istorie a Universitatii Bucuresti.<o:p></o:p></div>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Legendarul Carol cel Mare. Pagini 28 iunie 2013 Marian Stefanescu.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0United States36.597889133070218 -102.304687511.075854633070218 -143.6132815 62.119923633070215 -60.9960935tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-89516981073922151862013-10-22T03:07:00.001-07:002013-10-28T04:06:18.436-07:00Amintiri din Evul Mediu<div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQu05ucUr7hUZeWpzupsI_MhpHzsb4joTcgiMJQk98JGeqOOwNRs55IUBLxotQ2oQIh9E1k628rZzqHzypkBpa05SKmJ5iuz44r6XS_lNyt1fDTozm6rQzNWKa_dmPbSzhvRN_-zPcPjk/s1600/planeta_radio_evul_mediu_r.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" closure_lm_2186="null" height="320" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQu05ucUr7hUZeWpzupsI_MhpHzsb4joTcgiMJQk98JGeqOOwNRs55IUBLxotQ2oQIh9E1k628rZzqHzypkBpa05SKmJ5iuz44r6XS_lNyt1fDTozm6rQzNWKa_dmPbSzhvRN_-zPcPjk/s320/planeta_radio_evul_mediu_r.jpg" width="226" /></a></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Pornind uneori doar de la o inscriptie in piatra sau de la un vechi pergament, de la un tablou sau de la o fotografie, de la scurte insemnari de jurnal sau de la cateva imagini filmate, prestigiosul canal cultural Viasat History reuseste sa dea substanta unor epoci, sa contureze personalitati, sa explice fapte si de multe ori sa dezlege enigme dandu-ne senzatia ca suntem si noi dupa caz actori sau cercetatori ai trecutului.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Totul dupa o reteta originala ce presupune un savant amestec de poveste veche si stiinta contemporana.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Mai cu seama in ce priveste istoria<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Evul Mediu reteta ne apare a fi de mare succes.Documentarele Viasat History despre "Evul intunecat" reusesc sa descopere si sa deschida<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>fante prin care razbate ....lumina.<o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Incepand cu aceasta lunaI RRC va propune un parteneriat cu Viasat History prin emisiunea "Planeta radio - Pagini de Istorie" realizata de Dan Manolache. In ultima vineri din luna, timp de 45', incepand cu ora 17.05, va invitam, folosind mijoace radiofonice de sugestie si convingere, la o calatorie in trecut. Temele vor fi cele filmelor sau seralelor ce vor fi difuzate in premiera de Viasat History in luna respectiva<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>sau pandantul lor romanesc. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;">
<br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
</div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjisQVAzZDTrPEuG3Vu-XRqhNxAT-qUD4GogFssGqiyEwi4f7oNpvMdfxnhWo7bh1xLdjnWXYF2U9J8W013Cz92VVyIQpVg_tQfKFhfCxLRLJRwxBRPy3soqsNJLhBxiQNn-3tbmM1_pZs/s1600/Manastirea+Razboieni.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" closure_lm_2186="null" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjisQVAzZDTrPEuG3Vu-XRqhNxAT-qUD4GogFssGqiyEwi4f7oNpvMdfxnhWo7bh1xLdjnWXYF2U9J8W013Cz92VVyIQpVg_tQfKFhfCxLRLJRwxBRPy3soqsNJLhBxiQNn-3tbmM1_pZs/s1600/Manastirea+Razboieni.jpg" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Manastirea Razboieni</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Prima emisiune se va difuza vineri 31 mai si va pleca de la viitorul serial<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Viasat History, in sase episoade, intitulat THE MEDIEVAL DEAD. Vom investiga si noi Evul mediu, cel romanesc de aceasta data propunandu-va trei scurte secvente :<o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>- Despre campul de lupta de la Razboieni si taina ostenilor decapitati ai lui Stefan voda ingopati in cripta bisericii.
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdh_tqxNJPjMBS8yzljptg3W6mZbRjN2_U1MQRqTdSqcAMRA7M0fQyw4fAb48S_WxqPPiFF1S_iOATUj6CtLXEVWy4ut5T4t_DLUkKAQ1s20MzhEceJ6loTtdy9kud3vFuZPhHoEPVpG8/s1600/vlad+tepes.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" closure_lm_2186="null" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdh_tqxNJPjMBS8yzljptg3W6mZbRjN2_U1MQRqTdSqcAMRA7M0fQyw4fAb48S_WxqPPiFF1S_iOATUj6CtLXEVWy4ut5T4t_DLUkKAQ1s20MzhEceJ6loTtdy9kud3vFuZPhHoEPVpG8/s1600/vlad+tepes.jpg" /></a></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhADjMShzgLZ4KL9AsBaKo60jhMF3QW120xPCcbx0pHuYR0LiRhQIENFuvMcYpP4PDRPFuO3BFoOH63d6hLNfNv0Kn-nAQFAKzTWk7tfqapnO_LSx0u54AN7eqxaNHNClXqqxLHFZnxmoQ/s1600/Manastirea+Comana.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="147" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhADjMShzgLZ4KL9AsBaKo60jhMF3QW120xPCcbx0pHuYR0LiRhQIENFuvMcYpP4PDRPFuO3BFoOH63d6hLNfNv0Kn-nAQFAKzTWk7tfqapnO_LSx0u54AN7eqxaNHNClXqqxLHFZnxmoQ/s200/Manastirea+Comana.bmp" width="200" /></a></div>
</td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Manastirea Comana</td></tr>
</tbody></table>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>- Un raspuns al istoriografiei la intrebarea "Cum nu vii tu Tepes Doamne " insotit de invitatia de a vizita manastirea Comana.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsjzoS8Ok0wEFE-qS-O8Xkx7VgGy1el6DYYhn0-7FGwPBIn1FfC1iN2Wg03e2QjQ6EErx585_O5_3EmUneXUKvKXmd5RiKTk0UaWH-seCtiLZEtqPMCsLFJgu4JD55D_zCThI5LHCdzxQ/s1600/bran.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="131" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsjzoS8Ok0wEFE-qS-O8Xkx7VgGy1el6DYYhn0-7FGwPBIn1FfC1iN2Wg03e2QjQ6EErx585_O5_3EmUneXUKvKXmd5RiKTk0UaWH-seCtiLZEtqPMCsLFJgu4JD55D_zCThI5LHCdzxQ/s200/bran.bmp" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Castelul Bran</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6eCZJsTJUNQhA15eIFv6Bmne3tKYH5kKmP42zULtgov23RKFtxDQkJHnBVGjnbFWk0ZxV3l4wvsBgK7LueoQUHoi2dsMD_TMXAo2VcuY4hgfapzBnPJ8ybTQC6KDSQCDW2PR2yiNLBpA/s1600/rezachevici.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" closure_lm_2186="null" isa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6eCZJsTJUNQhA15eIFv6Bmne3tKYH5kKmP42zULtgov23RKFtxDQkJHnBVGjnbFWk0ZxV3l4wvsBgK7LueoQUHoi2dsMD_TMXAo2VcuY4hgfapzBnPJ8ybTQC6KDSQCDW2PR2yiNLBpA/s1600/rezachevici.jpg" /></a><span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>- Legendele noi si adevarurile vechi ale Branului. O batalie din secolul al XIV- lea uitata dar importanta inin istoria cetatii.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<span style="font-family: Calibri;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Invitatul acestei prime emisiuni este dl. prof.univ.dr. Constantin Rezachevici, reputat specialist in istoria Evului Mediu.<o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
</div>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script><object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Amintiri din Evul Mediu. Pagini 31mai 2013 Const Rezachevici.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-39173797442325162732013-06-20T04:16:00.000-07:002013-10-21T06:22:38.895-07:00Wolfgang Derblich, un medic curios si o intalnire cu....... Romania eterna!<div class="sumar">
<br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAnOyy6yXWmJ12jwFXju70mnVyPIYj56LWsE0s4RmDSx5r1Tt6EpDTWiSTH-Z3g0ommOIQ59lo0A7MgeBGvHBUL7gfIrxXY021CooOjalfyks7Dbq-Km3porzweN5PJ8Ht4CQDzbic-eI/s1600/sec+19+poza+4.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="112" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAnOyy6yXWmJ12jwFXju70mnVyPIYj56LWsE0s4RmDSx5r1Tt6EpDTWiSTH-Z3g0ommOIQ59lo0A7MgeBGvHBUL7gfIrxXY021CooOjalfyks7Dbq-Km3porzweN5PJ8Ht4CQDzbic-eI/s200/sec+19+poza+4.jpg" width="200" xya="true" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrGStbyswe_y5akLlB7iFgLFZFwmFKt99Et9VhDnw54_p_moKZaVgwXan_7B_pIm_LTXHZwOmTDItcianun5rGY5EMUqTfFOgSCc5DCTrVNtdMPsGL5nCLXFkm6Oux0aaMIpnzxPUL-3w/s1600/sec+19+poza+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="116" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrGStbyswe_y5akLlB7iFgLFZFwmFKt99Et9VhDnw54_p_moKZaVgwXan_7B_pIm_LTXHZwOmTDItcianun5rGY5EMUqTfFOgSCc5DCTrVNtdMPsGL5nCLXFkm6Oux0aaMIpnzxPUL-3w/s200/sec+19+poza+2.jpg" width="200" xya="true" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMkCtfP0YOMwKX6ArTVe4eNydTsX-sxeOAXkimnCjEEB8vI5iuYaEXTeBVuc7Hu81bs3UdMA-V4pLWYlDBEeG63fXKVwhgyqbfToI2FLuNNLlUrxpyEWG2fmoKQSyS_PmWp8OKbXnPNZY/s1600/sec+19+poza+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="149" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMkCtfP0YOMwKX6ArTVe4eNydTsX-sxeOAXkimnCjEEB8vI5iuYaEXTeBVuc7Hu81bs3UdMA-V4pLWYlDBEeG63fXKVwhgyqbfToI2FLuNNLlUrxpyEWG2fmoKQSyS_PmWp8OKbXnPNZY/s200/sec+19+poza+1.jpg" width="200" xya="true" /></a> Ne intrebam, mai ales cand admiram o cladire veche sau fotografia unui stramos, cand patrundem intr-un muzeu sau privim un film de epoca de la noi sau din alte tinuturi, cand citim o carte sau frunzarim un ziar editat in urma cu multe zeci de ani, ne intrebam asadar cum va fi aratat Romania acelor vremuri...Si sa nu uit o imprejurare, pentru mine extrem de frecventa, anume aceea in care ma intreb daca fapte, actiuni, intamplari, personalitati, stari de lucruri etc, etc ... care imi plac sau mai degraba nu-mi plac sunt doar realitati contemporane sau apartin unei "Romanii eterne" si de ce nu "fascinante".</div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhopluTPiKtPKyCd6LNJv_C6KZQ9i-CU1ndzmjQVUH60SSOD5uoZZsHpx8Scj3LMRU0JxgyWm7FQ4mjyELaKkAWl1reJqA-4_-UnKM69AeYWoZPggUI1yBn3y0mIXCj3gyftEh9pKsBebs/s1600/sec+19+poza+3.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="91" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhopluTPiKtPKyCd6LNJv_C6KZQ9i-CU1ndzmjQVUH60SSOD5uoZZsHpx8Scj3LMRU0JxgyWm7FQ4mjyELaKkAWl1reJqA-4_-UnKM69AeYWoZPggUI1yBn3y0mIXCj3gyftEh9pKsBebs/s200/sec+19+poza+3.jpg" width="200" xya="true" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Sa recunoastem, de multe ori ne intereseaza mai cu seama opiniile unor straini care au calatorit sau chiar au lucrat un timp pe la noi. sa fie ei mai obiectivi? Greu de raspuns la o asemenea intrebare... Cert este ca privirea lor ete mai proaspata mai putin influentata de traditii de legaturi cu un mediu in care, pentru un roman face parte din personalitatea sa.</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggn58oYhwzY0_nwe0QJcFU7Qcwg1yCIP-F5MpcANNInS-DzKqT4D_8pYWczHlCbyaHaPTF0C6mm8ZBM9b1ESke6R-f6Eop5ki4FrVnfeyfyY7UROkNWQe1mEA4wxg8wLVaKfV6TN6Cuyk/s1600/sec+19+poza+5.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="145" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggn58oYhwzY0_nwe0QJcFU7Qcwg1yCIP-F5MpcANNInS-DzKqT4D_8pYWczHlCbyaHaPTF0C6mm8ZBM9b1ESke6R-f6Eop5ki4FrVnfeyfyY7UROkNWQe1mEA4wxg8wLVaKfV6TN6Cuyk/s200/sec+19+poza+5.bmp" width="200" xya="true" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgF5cZKmjtIQqMVwTTZju2Zs00XdEWlnuA2O-8UlIPppZT6NQjoK_D2lr6e4vAVVblNMgCm1bcLnhRRruV8Vkqp9yIsrh_hGOynnj04kTMxYBQcpbc7gdp8clFz1X6m9_TCzIgdeIA_3yE/s1600/sec+19+poza+6.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="126" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgF5cZKmjtIQqMVwTTZju2Zs00XdEWlnuA2O-8UlIPppZT6NQjoK_D2lr6e4vAVVblNMgCm1bcLnhRRruV8Vkqp9yIsrh_hGOynnj04kTMxYBQcpbc7gdp8clFz1X6m9_TCzIgdeIA_3yE/s200/sec+19+poza+6.jpg" width="200" xya="true" /></a> In emisiunea pe care va invitam sa o ascultati va vom oferi aceasta posibilitate. Martorul dar si actorul ce a lasat aprecieri interesante despre Principatele Romane in deceniul Unirii de la 1859 este</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Wolfgang Derblich, un medic curios si fin ….analist! Vor fi referiri profesionale si literare la sistemul sanitar, igiena publica, starea strazilor, conditiile din penetenciare…. Wolfgang Derblich nu este de altfel un medic militar oarecare. Una dintre lucrarile lui de specialitate a fost de pionerat si a devenit celebra. Trata bolile simulate de militari si indica mijoacele prin care pot fi ele recunoscute.</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
O intalnire cu Romania eterna privita de un strain. Invitat : dr. Ileana Cazan,dir.adj. al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga ”al AR </div>
</div><br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/rRomania mijlocului de veac XIX vazuta de un medic austriac. Pgini din 22 martie 2013 Ileana Cazan.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-10137409391211547562013-06-11T05:22:00.002-07:002013-06-11T05:56:54.449-07:00Comunismul romanesc sub lupa cercetatorilor<br />
<em><strong> " Nicio tema nu-i este interzisa istoricului iar interesele si presiunile de orice ordin- politic,ideologic, personal- nu trbuie sa-l impiedice sa urmeze drumul cunoasterii, al exhumarii si interpretarii faptelor mai ales cand acestea au fost mult timp intentionat ingropate in taina arhivelor si a constiintelor."</strong></em><br />
<strong><em> Stephan Courtois</em></strong><br />
<br />
<br />
Aceste cuvinte ce-i apartin cunoscutului istoric francez coordonator al unei monumentale lucrari de referinta <strong><em>" Cartea neagra a comunismului" </em></strong>ar putea fi un motto al unui eveniment ajuns la a III- a editie, Conferinţa Naţională <em><strong>«Comunismul Românesc»</strong></em> organizata de<em><strong> </strong></em>Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) şi Institutul de Istorie <em><strong>«Nicolae Iorga»</strong></em> al Academiei Romane.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEic-9G7ualw5YpfUHdVyZyDhlE7Ug6FcjopdIYLH8w06dJlTYoWvnHnYAycVvMLsCSXKTBhLAKseIK79pJiZON31hNEqHefWYwVEoi9W5pUEIux1wSjC1xhUQy8XuxX-mKv224GsTwJRlw/s1600/A-Treia-Conferinta-Nationala--Comunismul-Romanesc-.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" cya="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEic-9G7ualw5YpfUHdVyZyDhlE7Ug6FcjopdIYLH8w06dJlTYoWvnHnYAycVvMLsCSXKTBhLAKseIK79pJiZON31hNEqHefWYwVEoi9W5pUEIux1wSjC1xhUQy8XuxX-mKv224GsTwJRlw/s1600/A-Treia-Conferinta-Nationala--Comunismul-Romanesc-.jpg" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-bidi-font-weight: bold;"> Proiectul îşi propune instituţionalizarea unei conferinţe naţionale dedicate dezvoltării studiilor privind comunismul românesc în context european. Conferinţa – care are un caracter interdisciplinar şi se adresează tuturor celor interesaţi de analizarea comunismului românesc.</span><br />
<span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-bidi-font-weight: bold;"> In acest an in chiar ziua de deschidere s-au implinit 130 de ani de la moartea lui Karl Marx cel care a fost primul vazator al "<strong><em>stafiei comunismului".</em></strong></span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-vDEHBF24pem8PNvFznjWSuWrfC_zHoPm7-J-viygr_ORgTUWb7PveqReGaTE3RnE2Emu-9v52JAG6c2BWfHsQNu-rvPcw2q6b36kasjBE3RjDakwQiGz8o1npHIYZQN0AtmXvrOKr3Q/s1600/adrian+cioroianu+2.bmp" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" cya="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-vDEHBF24pem8PNvFznjWSuWrfC_zHoPm7-J-viygr_ORgTUWb7PveqReGaTE3RnE2Emu-9v52JAG6c2BWfHsQNu-rvPcw2q6b36kasjBE3RjDakwQiGz8o1npHIYZQN0AtmXvrOKr3Q/s1600/adrian+cioroianu+2.bmp" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-bidi-font-weight: bold;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-bidi-font-weight: bold;">Ei bine, tocmai <em><strong>"Pe umerii lui Marx",</strong></em> ca sa citam titul unei lucrari ce poarta semnatura unuie dintre invitatii emisiunii de astazi domnul prof.univ.dr. Adrian Cioroianu, pe umerii lui Marx asadar, s-a catarat si apoi ne-a privit de sus, cu dispret ideologia comunista care isi propunea sa ne faca binele, sa ne aduca fericirea......cu forta! Si totusi pentru comunizarea acestui colt de Europa vina nu este a lui Marx decat in masura in care comunistii sovietici se revendicau, de cele mai multeori fara argumente, ca fiind continuatorii liniei sale de gandire si promotorii modului sau , schitat, de actiune. In regiunea noastra comunismul nu a pogorat cu harzobul ideologiei ci a fost adus cu .....tancul. Acelasi autor sintetiza : </span><span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-bidi-font-weight: bold;"></span> </div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVIj1bhe2xp0ksMykX_VBcqBIshz_9r4RKzjSbEISbLORGO4d91p6MYrXVmzezCH6BDl8FwOFGp2LrZ13CdxF0pDRUBU1chNrv3fDyw-1G_QmJ7ZA_wUua_U-UYlzZUsc0yoCFdKO2fHc/s1600/dragos+petrescu.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" cya="true" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVIj1bhe2xp0ksMykX_VBcqBIshz_9r4RKzjSbEISbLORGO4d91p6MYrXVmzezCH6BDl8FwOFGp2LrZ13CdxF0pDRUBU1chNrv3fDyw-1G_QmJ7ZA_wUua_U-UYlzZUsc0yoCFdKO2fHc/s200/dragos+petrescu.bmp" width="176" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">prof.dr. Dragos Petrescu</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-bidi-font-weight: bold;"></span> <span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-bidi-font-weight: bold;"></span> </div>
<div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 0pt;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijkb7bHGQcNDESwGsT3LqJHlx9_HVN5CWNij0APlsbZUqM2A_O-3aHCXKMbYbDW-PB8xNvExeik4ZHNBEaR2zsmUK1ekcd_375A5TUJoMia1yhr57a_-tMReM5qNhYYvbCPTtn1v5g_Pk/s1600/adrian+cioroianu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" cya="true" height="133" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijkb7bHGQcNDESwGsT3LqJHlx9_HVN5CWNij0APlsbZUqM2A_O-3aHCXKMbYbDW-PB8xNvExeik4ZHNBEaR2zsmUK1ekcd_375A5TUJoMia1yhr57a_-tMReM5qNhYYvbCPTtn1v5g_Pk/s200/adrian+cioroianu.jpg" width="200" /></a><span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-bidi-font-weight: bold;"></span> "<span style="font-family: 68c7369515e01d680bf165e0#b00600;"><em><strong><span class="a" style="left: 1489px; top: 1838px; word-spacing: 6px;">Comunizarea Europei Orientale nu a fost rezultatul unei matu</span><span class="a" style="left: 1380px; top: 1943px; word-spacing: 4px;">rizări economice, sociale şi de conştiinţă — aşa cum anunţase Karl </span><span class="a" style="left: 1382px; top: 2049px; word-spacing: 4px;">Marx, gândindu-se la ţările Occidentului —, ci rezultatul unui răz</span><span class="a" style="left: 1360px; letter-spacing: -1px; top: 2154px; word-spacing: 12px;">boi în care învingătorii şi-au împărţit harta şi şi-au exportat, fieca</span><span class="a" style="left: 1380px; top: 2260px; word-spacing: 9px;">re, propriile principii, sisteme şi valori. </span><span class="a" style="left: 1488px; letter-spacing: -1px; top: 2367px; word-spacing: 11px;">Nu este vorba despre o glumă a istoriei, ci de o jumătate de se</span></strong></em><span class="a" style="left: 1382px; letter-spacing: -1px; top: 2472px; word-spacing: 12px;"><em><strong>col în care ISTORIA insasi a fost pacalita</strong></em>." </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 0pt;">
<span style="font-family: 68c7369515e01d680bf165e0#b00600;"><span class="a" style="left: 1382px; letter-spacing: -1px; top: 2472px; word-spacing: 12px;"> </span></span><span style="font-family: 68c7369515e01d680bf165e0#b00600;"><span class="a" style="left: 1382px; letter-spacing: -1px; top: 2472px; word-spacing: 12px;"> </span></span><span lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-bidi-font-weight: bold;"></span> Vom vorbi despre comunismul romanesc pornind de la temele discutate la conferinta gazduita de Institutul "Nicolae Iorga" dar bazandu-ne cu deosebire pe opiniile avizate ale invitatilor, prof.dr. Dragos Petrescu, presedintele CNSAS si prof.dr. Adrian Cioroianu, decanul Facultatii de Istorie a Universitatii Bucuresti.</div>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Comunismul romanesc sub lupa cecetatorilor.pagini din 15 martie 2013_adrian Cioroianu_Dragos Petrescu.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-30778253384741793072013-06-06T06:03:00.001-07:002013-06-07T02:35:11.494-07:00Despre trecutul .....palpabil!<span style="font-family: cd9800318d998e9e0afb7280#200500;"><em><strong><span class="a" style="left: 663px; top: 636px;"> </span></strong></em></span><br />
<br />
<span style="font-family: cd9800318d998e9e0afb7280#200500;"><span class="a" style="left: 663px; top: 636px;"><em><strong> <span style="font-family: cd9800318d998e9e036032c0#200500;"><span class="a" style="left: 663px; top: 534px;">"Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi </span><span class="a" style="left: 663px; top: 636px;">viitorul."</span></span></strong></em></span></span><br />
<br /><em><strong></strong></em>
<span style="font-family: cd9800318d998e9e0afb7280#200500;"><strong><em><span class="a" style="left: 663px; top: 534px;"> </span></em></strong></span><span style="font-family: cd9800318d998e9e0afb7280#200500;"><span class="a" style="left: 663px; top: 636px;"><strong><em> Nicolae Balcescu </em></strong></span></span><br />
<strong><br /></strong>
<strong><em><span style="font-family: cd9800318d998e9e0afb7280#200500;"><span class="a" style="left: 663px; top: 534px;"> </span></span> </em></strong><br />
<span style="font-family: cd9800318d998e9e0afb7280#200500;"><span class="a" style="left: 663px; top: 636px;"><strong><em> </em></strong> Daca spusele lui Balcescu sunt adevarate si noi suntem dintre cei care nu se indoiesc, atunci aceasta memorie, aceasta oginda nationala ne este accesibila cu precadere in cladirile ce adapostesc arhivele, cu deosebire in cea din centrul Capitalei.</span></span><br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYW83KO6WIFmsSCXejThSU7N1MYZl_rT0wOm9bvWy-p8R1wv9hzqvlLTbxrNnsVisRvtBzz5D0q5IG0dfiWW32eJIXn1yX6ghfSH8vT7hNEIuvZdnL4uvgP1g4O9Qy_d2UkkMAjMhuwAg/s1600/Arhive+1.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" cya="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYW83KO6WIFmsSCXejThSU7N1MYZl_rT0wOm9bvWy-p8R1wv9hzqvlLTbxrNnsVisRvtBzz5D0q5IG0dfiWW32eJIXn1yX6ghfSH8vT7hNEIuvZdnL4uvgP1g4O9Qy_d2UkkMAjMhuwAg/s1600/Arhive+1.bmp" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Arhivele Nationale ale Romaniei</td></tr>
</tbody></table>
<span style="font-family: cd9800318d998e9e0afb7280#200500;"><span class="a" style="left: 663px; top: 636px;"> De aceea astazi ne-am gandit sa patrundem in spatiul in care trecutul este ...palpabil. </span></span><br />
<span style="font-family: cd9800318d998e9e0afb7280#200500;"><span class="a" style="left: 663px; top: 636px;"> Mai intai insa putina istorie.</span></span><br />
<span style="font-family: cd9800318d998e9e0afb7280#200500;"><span class="a" style="left: 663px; top: 636px;"> Primele arhive romanesti si vorbim aici de institutii, au fost infiintate in anii 1831-1832, in vremea Regulamentului Organic. Ne referim, asa cum mentionam, doar la institutii pentru ca altfel importante documente erau pastrate de cancelariile domnesti, de manastiri, domni sau inalti dregatori si chiar de diverse persoane particulare ce nu ocupau un loc privilegiat in ierarhia sociala. Inca de la inceputul existentei Arhivelor li s-a dat o mare importanta, semn ca valoarea lor de tezaur national era bine cunoscute si apreciata.</span></span><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhs8iWP0luvB-l4n5xNdd0kMa7PJZ4jNvkN9-U3BFX-3AP_Kcl5znKWQVL5y5O1O3P-Zovfq-c3QcTl2nTGeYFGIxbcb3R4gy3TKs7dOoRxOTu6mb2yAKVzexRy68sJghH5L19QN8eRTRg/s1600/arhive+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" cya="true" height="132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhs8iWP0luvB-l4n5xNdd0kMa7PJZ4jNvkN9-U3BFX-3AP_Kcl5znKWQVL5y5O1O3P-Zovfq-c3QcTl2nTGeYFGIxbcb3R4gy3TKs7dOoRxOTu6mb2yAKVzexRy68sJghH5L19QN8eRTRg/s200/arhive+2.jpg" width="200" /></a> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPJzczOtOzFIFVYpz8WZTJct7mGjRu7yxrDPKoZtUT6fUvb0BSG22KvNN6pz6cNtkWR3bnT5xy_1V2t7-08WI1kEOUkionoxSyGHZ9N5vhXF8aXZMf_Qlfgsna2UvAXZYuIrR3BZUXQxE/s1600/arhive+3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" cya="true" height="112" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPJzczOtOzFIFVYpz8WZTJct7mGjRu7yxrDPKoZtUT6fUvb0BSG22KvNN6pz6cNtkWR3bnT5xy_1V2t7-08WI1kEOUkionoxSyGHZ9N5vhXF8aXZMf_Qlfgsna2UvAXZYuIrR3BZUXQxE/s200/arhive+3.jpg" width="200" /></a></div>
<br />
<br />
<span style="font-family: cd9800318d998e9e0afb7280#200500;"><span class="a" style="left: 663px; top: 636px;"> Cum altfel ne-am putea explica prezenta in fruntea acestei institutii a unora dintre cei mai mari oameni de cultura ai romanilor precun Grigore Asachi,Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu iar mai tarziu Bogdan Petriceicu Hasdeu, Dimitrie Onciul, Constantin Moisil sau Aurelian Sacerdoteanu.</span></span><br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglDY5zxS9FiQydBVPBc7CLzgbPBR5s7DqC4zex1x_cBZM1R_wrdEga4PyqnH6mDzuYEcHcy2_-v_IHadQySvUBH3GGG6BC36-C5d5scvh5Wea18Zl0wVw_E8WSqBM_-gCyio3mv5lsBOM/s1600/arhive+4.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" cya="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglDY5zxS9FiQydBVPBc7CLzgbPBR5s7DqC4zex1x_cBZM1R_wrdEga4PyqnH6mDzuYEcHcy2_-v_IHadQySvUBH3GGG6BC36-C5d5scvh5Wea18Zl0wVw_E8WSqBM_-gCyio3mv5lsBOM/s1600/arhive+4.jpg" /></a><span style="font-family: cd9800318d998e9e0afb7280#200500;"><span class="a" style="left: 663px; top: 636px;"> Vom vorbi despre comorile acestui tezaur, despre proiecte de modernizare, despre colaborari si colaboratori, despre personalul inalt calificat care lucreaza aici si de ce nu despre criza si felul in care ea atinge aceasta oaza de trecut cu domnul prof.dr Ioan Dragan, directorul Arhivelor Nationale ale Romaniei, invitatul emisiunii de astazi. Va fi, credem un mod special de a calatori in trecut dar si o invitatie sa ne vizitam istoria la ea acasa. </span></span></div>
<br />
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Despre_trecutul_palpabil_Pagini_din_8martie_2013_Ioan_Dragan.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-13848687642556986542013-06-04T05:42:00.000-07:002013-06-04T06:35:20.198-07:00Sase decenii de la moartea lui Stalin (Omul de otel )<br />
La 5 martie 1953, la ora 21.50, murea la Kuntevo, o vila din apropierea Moscovei, poate cel mai temut om al secolului XX, cel care, cu certitudine a detinut cea mai mare putere,cel care si-a luat dreptul de a decide si a decis<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYSMVIH5806g1jjEtz9qlqDNCaVkvlCHYHgwKs-sGfSSxcL8lv8QOa1db-AzKyHuVNJuNuHXCLJI682msXUDV1nWsEEnOkmntJBcqvAcYT3xJ4CO9ktWs6EEMk50tOaSnHmju43oiP0KU/s1600/stalin+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="110" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYSMVIH5806g1jjEtz9qlqDNCaVkvlCHYHgwKs-sGfSSxcL8lv8QOa1db-AzKyHuVNJuNuHXCLJI682msXUDV1nWsEEnOkmntJBcqvAcYT3xJ4CO9ktWs6EEMk50tOaSnHmju43oiP0KU/s320/stalin+2.jpg" width="320" yya="true" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
de unul singur viata sau moartea altora dupa bunul sau plac, Iosif Visarionovici Djugasvili - Stalin (Omul de otel). Lasa in urma milioane de victime, fusese aproape parasit de colaboratorii sai cei mai apropiati, cei ce reusisera sa scape cu viata dupa nenumaratele epurari si asasinate (la care multi fusesera complici) si care se simteau permanent amenintati de firea sa cruda, banuitoare si capricioasa.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitszsK5A3Jl1Amox62Mlt9VOSL6nfbO1UKLa8ksZojtECUqlJ8HwmEpmENAYQKY1bhzEZTOoB_5p9BuuXsgrp2g2pbvCQIzQRA1DfIu1MrI8IgWaCqh8MJwFr3OfCXSXGNNJWGlrdR4XA/s1600/stalin+5.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="145" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitszsK5A3Jl1Amox62Mlt9VOSL6nfbO1UKLa8ksZojtECUqlJ8HwmEpmENAYQKY1bhzEZTOoB_5p9BuuXsgrp2g2pbvCQIzQRA1DfIu1MrI8IgWaCqh8MJwFr3OfCXSXGNNJWGlrdR4XA/s320/stalin+5.jpg" width="320" yya="true" /></a></div>
Disparitia sa a provocat insa si multa emotie, durere, incertitudine, confuzie. Sute de mii de cetateni sovietici doreau sa-i aduca un ultim omagiu. <br />
Mai mult de patru sute de persoane au pierit calcate in picioare incercand sa patrunda in fastuoasa Sala a Coloanelor din Casa Sindicatelor, unde era depus.Moscova era luata cu asalt de multimea indureratilor sinceri sau de circumstanta.<br />
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiS-_ZMYA2j37RgvgMRSym-8kfiHXNIv7kWgKxtIEP-E0C8-nzo7RmL0a3WfqvbSSz2VZxj8tDpwP9wnraUE7iP7zcZ4CVROHbkSYs-s2ejy-ZF8ZlRPbqbAtSpQpiY-gfnPxp2GLrS2WY/s1600/stalin+4.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiS-_ZMYA2j37RgvgMRSym-8kfiHXNIv7kWgKxtIEP-E0C8-nzo7RmL0a3WfqvbSSz2VZxj8tDpwP9wnraUE7iP7zcZ4CVROHbkSYs-s2ejy-ZF8ZlRPbqbAtSpQpiY-gfnPxp2GLrS2WY/s1600/stalin+4.jpg" yya="true" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Iata si figurile indurerate ale conducatorilor Romaniei comuniste care isi luau un ultin ramas bun de la un stapan pentru prima data inofensiv. </div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Pentru multi insa despartirea de "genialul conducator" era o mare bucurie si in acelasi timp o reanimare a sperantei. In multe dintre memoriile celor ce erau detinuti la Canal apare momentul de bucurie prilejuit de vederea portretului indoliat al dictatorului.....eliberarea parea mai aproape. Din pacate nu au fost decat iluzii.</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Semnificatiile erau extrem de diverse si depindeau de personalitatea fiecaruia. Imi amintesc ca intr-un interviu realizat cu celebrul dizident Vladimir Bukovski, acesta spunea ca pentru el moartea lui Stalin a insemnat un moment de rascruce. Copil fiind si-a dat seama ca lumea merge inainte si fara "tatucul" de la Kremlin. A fost,pentru el, prima fisura in armatura propagandei comuniste...</div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_-8p3Cuh6xJJRCyv78q-G7YRc1_pO7mN_Dgrd3dAFlfmRW9Lm4g0mqcP62suuE-AXxG9yhuWuTrACzIkTHBYFHLPuhzBCZoNccAnabF-Hlyw8tndGMzEUFxsXR0yQqi1-gz9QSuZGIW8/s1600/stalin+6.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_-8p3Cuh6xJJRCyv78q-G7YRc1_pO7mN_Dgrd3dAFlfmRW9Lm4g0mqcP62suuE-AXxG9yhuWuTrACzIkTHBYFHLPuhzBCZoNccAnabF-Hlyw8tndGMzEUFxsXR0yQqi1-gz9QSuZGIW8/s1600/stalin+6.jpg" yya="true" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Se va fi bucurat cu siguranta si poporul lucuitor al Gulag-ului, rudele celor incarcerati sau urmasii celor asasinati.Chiar si tovarasii de munca si lupta ai "marelui carmaci" vor fi avut un sentiment de usurare ca sa nu mai vorbim de conducatorii tarilor din "lagarul socialist".<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcwJa85dTi6RTrJbGYtOXBGbgTU41560iJEfJyUO92kmFOwV6jW5jYBRgYyVp0ySaUPofHaH-GsXWblNTmZO0lxQJUPLAILAarj_cWOsKHyNF72xpUFOSCWaUHpJ_0GbkxBuyZj-P3p28/s1600/stalin+3.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcwJa85dTi6RTrJbGYtOXBGbgTU41560iJEfJyUO92kmFOwV6jW5jYBRgYyVp0ySaUPofHaH-GsXWblNTmZO0lxQJUPLAILAarj_cWOsKHyNF72xpUFOSCWaUHpJ_0GbkxBuyZj-P3p28/s1600/stalin+3.jpg" yya="true" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<em><strong>"Ce este Stalin, un mare om de stat, un "geniu diabolic", o victima a dogmei sau un maniacsi un criminal care a pus mana pe putere? Ce ainsemnat pentru el ideologia marxista, la ce i-au servit ideile ei? Ce credea el despre propria opera, ce credea despre sine si despre locul sau in istorie? aceste sunt doar o parte dintre intrebarile pe care le ridica personalitatea sa. Le scot in evidenta atat din cauza ca ele dunt atingatoare de soarta lumiicontemporane, mai cu seama a lumii comuniste cat si din cauza semnificatiei lor mai largi, as zice atemporale."</strong></em></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<strong><em> Milovan Djilas</em></strong></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Vom incerca sa raspunde in emisiunea de astazi la cateva dintre aceste intrebari. Invitatul emisiunii, domniul <strong>dr. Cosmin Popa,</strong> cecetator la Institutul "Nicolae Iorga" al Academiei Romane este un excelent cunoscator al epocii comuniste cu deosebire a istoriei comunismului sovietic.</div>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Sase_decenii_de_la_moartea_lui_Stalin_Pagini_din_1_martie_2013_Cosmin_Popa.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-31014142697808514362013-05-30T05:42:00.000-07:002013-05-31T00:59:06.019-07:00Comunismul de la F la .... O. Enciclopedia regimului comunist II - REPRESIUNEA<br />
Privita la scara istoriei, despartirea noastra de comunism este de data recenta... A trecut totusi aproape un sfert de secol timp care, din punctl de vedere al unei vieti omenesti ne pare a fi indelungat. Atat de indelungat incat cei tineri, in mod firesc, nu-l cunosc decat din carti, filme, prin intermediul mass- media sau din povesti, iar noi, cei care l-am trait, constatam cu surprindere ca prinsi si cuprinsi de prezent l-am cam uitat. Asta daca si aici am deja certitudini, l-am cunoscut vreodata in toata complexitatea sa "teoretica si mai ales practica".Tocmai de aceea si pentru unii si pentru altii, orice informatii suplimentare sunt binevenite, desigur daca sunt corecte si daca exista un interes pentru trecutul apropiat macar pornind de la dorinta de a intelege prezentul.<br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3XfPi2CHcWTFpdZAX241m5E2ZGfL4DxygoW4rL8VpBlXt2xIcHKpbPK0deUPm2NLgaMptXwgxF889wGRtZ4jMny4xv3qb2P1sDFi_8hw4WUQy058HAicpNzxGHlGjRpsH2JhML_J5iRM/s1600/enciclopedie+comunism+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3XfPi2CHcWTFpdZAX241m5E2ZGfL4DxygoW4rL8VpBlXt2xIcHKpbPK0deUPm2NLgaMptXwgxF889wGRtZ4jMny4xv3qb2P1sDFi_8hw4WUQy058HAicpNzxGHlGjRpsH2JhML_J5iRM/s1600/enciclopedie+comunism+2.jpg" yya="true" /></a></div>
<br />
<br />
Vom vorbi astazi despre o lucrare de exceptie, volumul al II-lea al Enciclopediei regimului comunist, editata de <strong>Institutul National pentru Studiul Totalitarismului</strong>, sub coordonarea prof.univ. dr. <strong>Octavian Roske</strong>.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGVEni-1eDJh-a3rC1TWSdKR9wX4Oo7xSHbNXrUETC0YM9Yx96QiwhHOWKKHicEKHdkDHDtb9MkSXgkr4gGux_IeplMrzxoalPDCWXFEpAZdU6jPNQ4nmeZA5gWyIWjpViX5_Jks9WN4U/s1600/enciclopedie+comunism+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGVEni-1eDJh-a3rC1TWSdKR9wX4Oo7xSHbNXrUETC0YM9Yx96QiwhHOWKKHicEKHdkDHDtb9MkSXgkr4gGux_IeplMrzxoalPDCWXFEpAZdU6jPNQ4nmeZA5gWyIWjpViX5_Jks9WN4U/s1600/enciclopedie+comunism+1.jpg" yya="true" /></a> Este doar una din zecile de lucrari pe care acest institut, condus de prof.univ. dr Radu Ciuceanu, le publica, lucrari esentiale pentru a defini o epoca de care ne-am despartit de rlativ putina vreme. Lansarea, pe care o ilustram co o fotografie in care apare si directorul institutului, s-a desfasurat de curand in Aula Academiei Romane.</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
De ce credem insa ca ne aflam in fata unei carti de exceptie ? Pentru ca este in acelasi timp o enciclopedie ( de la F la O), dr si o carte despre comunism care poate fi citita pagina cu pagina fara sa remarci intreruperi ale cursivitatii. As spune chiar mai mult si anuma ca alternarea de subicte, planuri si idei dace lectura chiar mai atractiva ( daca folosirea acestui cuvant imi este permisa in relatie cu comunismul). Se mai desprinde cred si o alta constatare si anume aceea ca represiunea comunista (tema volumului) acoperea surprinzator de uniform toate literele alfabetului.........</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYAdb2X9J5yXv1yUZQ5Zj0buvsUAq_8k7gF8KtDasoJXyUSL-yJRVt25ZSVk2qgttHdcgF5wrhOiK0_Kk9NboJH1f8DkdxtZ8GWGY0UcXdsX4ZMlIJpOEivd18KRIv2rngE920esBNCkM/s1600/lagare+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="112" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYAdb2X9J5yXv1yUZQ5Zj0buvsUAq_8k7gF8KtDasoJXyUSL-yJRVt25ZSVk2qgttHdcgF5wrhOiK0_Kk9NboJH1f8DkdxtZ8GWGY0UcXdsX4ZMlIJpOEivd18KRIv2rngE920esBNCkM/s200/lagare+1.jpg" width="200" yya="true" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNe77BK1wgmc6SyiCXXQSOKZbI2XW0bp-Hbi4cRyR-hLvb0u5o91tKETOP_GuriF8TmhRwlWUSbrJVbGViR9lwY4AOWVCPCYCLNipdJzPDKWTLfr6VUOWpgIOTyUJbsZXcxXi9wNwOjnE/s1600/comunism+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="162" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNe77BK1wgmc6SyiCXXQSOKZbI2XW0bp-Hbi4cRyR-hLvb0u5o91tKETOP_GuriF8TmhRwlWUSbrJVbGViR9lwY4AOWVCPCYCLNipdJzPDKWTLfr6VUOWpgIOTyUJbsZXcxXi9wNwOjnE/s200/comunism+1.jpg" width="200" yya="true" /></a> Asadar o noua carte despre comunism, despre prefacerile pe care si le propuneau si ne obligau sa le acceptam corifeii noii ere, despre etapele infaptuirii lor, despre victime si calai, despre lagare inchisori si colonii, despre institutii, practici si tinte despre....</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Cu mentiunea apasat subliniata ca telul suprem era faurirea <strong><em>omului nou, </em></strong>iar pentru atingere lui niciun efort nu era prea mic si nicio represune prea blanda. Invitatul emisiunii este prof.univ.dr. Octavian Roske.</div>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Enciclopedia_regimului_comunist_II_Pagini_din_22_febr_2013_Octavian_Roske.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-7613320320298912002013-05-25T00:36:00.001-07:002013-05-25T07:50:26.867-07:00Viata si moartea in linia intai Jurnal si insemnari de razboi 1916 - 1920, 1941 - 1943<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgd8YqcIvIUrhtrw8d0ZpR3PdiTxWhRA_-bqzh9GvAl3SIeT3g8CNvYYo65rxTBIrZzSjWjQlvOiwhyphenhyphenkDHGfsom9QyOtMaYJ7GuQeAGFLAOTr03ORGotlgT2ofbtTZMd8KEJl-alDN-TkQ/s1600/scarneci.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgd8YqcIvIUrhtrw8d0ZpR3PdiTxWhRA_-bqzh9GvAl3SIeT3g8CNvYYo65rxTBIrZzSjWjQlvOiwhyphenhyphenkDHGfsom9QyOtMaYJ7GuQeAGFLAOTr03ORGotlgT2ofbtTZMd8KEJl-alDN-TkQ/s200/scarneci.jpg" width="140" yya="true" /></a> Daca deschizi aceasta carte si-i citesti doar cateva pagini, iti dai seama ca este un jurnal de razboi cum nu ai mai intalnit. De ce? Explicatiile ar fi multe. in primul rand tin de personalitatea, de caracterul autorului. Vasile Scarneci este fiul unor "tarani plugari" din Cohalm (Rupea), judetul Tanava Mare, crescut cu credinta ca este roman si Romania trebuie sa devina Mare. A hotarat ca si el trebuie sa contribuie la implinirea acestui scump ideal si din lectura jurnalului constatam ca a facut-o cu inteligenta, cu profesionalism, cu eroism dar mai ales cu naturalete ca pe o datorie. A fost mai intai, incepand din 1915 cand avea doar 19 ani, in slujba Sigurantei - in varianta sa de serviciu secret cu misiuni externe. Aduna date care sa pregateasca intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei. A continut devenind in agust 1916, imediat dupa intrarea tarii in lupta, soldat voluntar intr-o unitate de elita, Regimentul 3 Vanatori. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlI8w2u0YmN4qKBhyphenhyphenTF5G-8-BKE3YUBzz-sq3RdKgSK2CXkqpQjvceg6WIPuoPtmO7WU8sYjcpI6g_fMZ2bA3XdGOlwEzh7G2ehklrS6ktzvHSM_tQBzFm2o_YSVJMSVh3u5PncfDgpcM/s1600/vanatori+1.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlI8w2u0YmN4qKBhyphenhyphenTF5G-8-BKE3YUBzz-sq3RdKgSK2CXkqpQjvceg6WIPuoPtmO7WU8sYjcpI6g_fMZ2bA3XdGOlwEzh7G2ehklrS6ktzvHSM_tQBzFm2o_YSVJMSVh3u5PncfDgpcM/s1600/vanatori+1.bmp" yya="true" /></a></div>
A participat la primul razboi mondial fiid decorat cu Virtutea Militara dupa batalia de la Marasesti, a urcat, prin merite proprii, treptele ierarhiei miltare pana la gradul de colonel, comandant al Batalionului 3 Munte, in vremea razboiului din Est.<br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiC2m5k6r3uSparvVZOOYoHrFKvekFfzOpzLLZggxN7MzA1I1V3ddtY7rnZRlq3MwFYv9GY7jVFUunF4xBo8i14uQ5SBy83Oe-FfryupMl8z9_exT6znee4X0_yIKMimpHAVuAOyjyFrA4/s1600/vanatori+2+sevastopol.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="149" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiC2m5k6r3uSparvVZOOYoHrFKvekFfzOpzLLZggxN7MzA1I1V3ddtY7rnZRlq3MwFYv9GY7jVFUunF4xBo8i14uQ5SBy83Oe-FfryupMl8z9_exT6znee4X0_yIKMimpHAVuAOyjyFrA4/s200/vanatori+2+sevastopol.jpg" width="200" yya="true" /></a> Lectura jurnalului ce urmareste un traseu de razboi ce te poarta de la apararea Carpatilor in anii 1916- 1918 la cucerira Sevastopolului (6 iunie 1942) ,te captivaza prin mai ales prin sinceritate, prin firesc, prin spiritul critic de observatie care nu-l paraseste pe autor in cele mai dramatice momente ca de altfel nici simtul umorului. <em><strong>" Nu am facut acest raboj al intamplarilor ca sa-mi fac reclama, aureola, nici sa castig bani. Le-am scris pentru memoria ostasilor care s-au savarsit, au cazut cu fata la dusman. Cei crare vor urma dupa noi stiu ca am luptat pentru salvarea Patriei si a Neamului." </strong></em></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<em><strong> </strong></em> L-am citat pa colonelul Vasile Scarneci cel care nu ne-a lasat doar marturia unui participant la istoria eroica aneamuli ci si un roman ce ni-l reveleaza ca un Sven Hassel roman.</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Despre aceasta carte deosebita vom discuta cu domnul Adran Pandea, directorul Editurii Miiltare, cel care a ingrijit editia si a alcatuit prefata si notele,cel fara de care manuscrisele ingropate o buna perioda de timp nu ar fi vazut lumina. </div>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Vasile_Scarneci_Viata_si_moartea_in_linia_I.pagini_din_15_febr_2013_Adrian_Pandea.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-36958349317658061232013-05-23T05:26:00.000-07:002013-05-27T13:34:54.371-07:00Reich-ul milenar a durat.....12 ani. Opt decenii de la instaurarea unei dictaturi criminale.<br />
<br />
<blockquote class="tr_bq">
<em><strong> " Nu recunosc in Germania de azi nimic din maretia celor ce au sfintit geniul omenesc din secolul trecut. Asta nu inseamna ca poporul german s-a schimbat, nu, ci ca a intrat cu ochii in lumina unui soare fals care i-a luat vederea."</strong> </em></blockquote>
<em> <strong> Georg</strong><strong>e Enescu, interviu 1936</strong></em><br />
<br />
Cu sensibilitatea artistului George Enescu caracteriza astfel, plastic si corect deopotriva eclipsa in care, timp de 12 ani avea sa se gaseasca poporul german si nu numai caci umbra bruna avea sa se intinda asupra unei mari parti a continenentului nostru.<br />
Am cercetat cu ani in urma presa romaneasca din ianuarie - februarie 1933. Putine erau referirile la schimbarea politica din Germania. O mai mare atentie se dadea ...faptului divers. <br />
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDPLG9Nv1KlgAVXXmFsdKShY2pL-R5hGICZcgkmPQII4TYzkvLDGwAdBbeK71Eb2pqY90CmKFoUlJFOlCZWTrcNfZn7eV3pS90Jrv8oWedue1GMfG8cD2k2q5pBgqy2NZtisYuqNdDm40/s1600/hitler+si+hindenburg.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="143" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDPLG9Nv1KlgAVXXmFsdKShY2pL-R5hGICZcgkmPQII4TYzkvLDGwAdBbeK71Eb2pqY90CmKFoUlJFOlCZWTrcNfZn7eV3pS90Jrv8oWedue1GMfG8cD2k2q5pBgqy2NZtisYuqNdDm40/s200/hitler+si+hindenburg.bmp" width="200" ya="true" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Si totusi la 30 ianuarie, la ora 11 si 15 minute, in fata batranului presedinte, </div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
maresealul Paul von Hindenburg, pe atunci in varsta de 86 de ani, depunea juramantul pe Constitutia de la Weimar, un nou cancelar, Adolf Hitler.....In decurs de numai 10 luni Hitler avea sa devina conducatorul absolut al Gemaniei. De mentionat ca in Italia procesul durase 7 ani.....</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZrgvaizyA2PN3OR6_KsHBPC4pOYxulEBzBVNlcFd9LH8Wl2YL1gn__nE3IiliYHrFDsp6nbHmSC4zu-xmUtBMyuLX529YzscYFOpe6lY-p6xNYeysIq0r3COF49ydTCk70bYG56h9EUo/s1600/hitler+3.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="122" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZrgvaizyA2PN3OR6_KsHBPC4pOYxulEBzBVNlcFd9LH8Wl2YL1gn__nE3IiliYHrFDsp6nbHmSC4zu-xmUtBMyuLX529YzscYFOpe6lY-p6xNYeysIq0r3COF49ydTCk70bYG56h9EUo/s200/hitler+3.jpg" width="200" ya="true" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6jwDT2PCrY2mpzg9DPV02JHIQA_7jN8kcqoc44PltaamEDIGFyah_Ag3UGpf2Fa5bl8YiwCFFuZc1AAPCYqHpmHHlkATO8vjO7V6DHa0FxVgrYIwNurIzbjZZNBpN4KS7I-OLBhlA8ko/s1600/hitler+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="139" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6jwDT2PCrY2mpzg9DPV02JHIQA_7jN8kcqoc44PltaamEDIGFyah_Ag3UGpf2Fa5bl8YiwCFFuZc1AAPCYqHpmHHlkATO8vjO7V6DHa0FxVgrYIwNurIzbjZZNBpN4KS7I-OLBhlA8ko/s200/hitler+2.jpg" width="200" ya="true" /></a> </div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Iata doar cateva dintre evenimentele care au jalonat acest parcurs rapid:</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
- 27 februarie 1933, incendierea Reichstag-ului dupa care presedintele Hindenburg semneaza un decret prin care introduce starea de asediu suspendand si cateva articole extrem de inportanta din constitutie (libertatea persoanei, a presei,dreptul de asociere si intrunire secretul corespondentei, inviolabilitatea persoanei si a domicilliului....) In fapt se semna sentinta de condamnarea democratiei germane</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
- 5 martie 1933, alegeri care totusi nu dau majoritate absoluta partidului nazist care obtine doar 44% din voturi</div>
</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
- 24 mai, intrunirea noului Reichstag caruia Hitler i-a cerut dreptul de a conduce fara control parlamentar. Intimidati, aflati sub puterea legii martiale sau deadreptul arestati din cei 647 de deputatii participa la sedinta doar 535 din care 441 voteaza ca Hitler sa devina dictator.</div>
</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
L-au adus la putere personalitatea sa puternica, capacitatea de a fascina prin discursuri, pregatite cu minutiozitate in fata oglizii, in care se facea ecoul dorintelor imediate ale germanilor dar si al frustrarilor care le fusesera inoculate dupa incheierea primului razboi mondial. Se pare insa ca fascinatia ii atingea si pe interlocutorii sai, oameni politici din tari in care democratiea era de multa vreme consolidata. Un exemplu este ceea ce s-a intamplat la Munchen</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjHX2ATNI5d2kWpD-re5rJfYw6hdEK_pxhKbfX5jofO7nbtpeSTNaoQN_NeVjRh4Tss5ERckpwbrhIRtmQvOfwCdWWzKSHy9JLvgSF6GHj5AdutXCWkoJ3vLDCRUa8VVR5m8ry0Eh3AfZs/s1600/hitler+4.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjHX2ATNI5d2kWpD-re5rJfYw6hdEK_pxhKbfX5jofO7nbtpeSTNaoQN_NeVjRh4Tss5ERckpwbrhIRtmQvOfwCdWWzKSHy9JLvgSF6GHj5AdutXCWkoJ3vLDCRUa8VVR5m8ry0Eh3AfZs/s200/hitler+4.jpg" width="200" yya="true" /></a></div>
Vechiul nationalism german si pangermanismul sunt dealtfel baza ideologica a ascensiunii extremei drepte in perioada interbelica. Se adauga si nu este deloc de neglijat, situatia economica extrem de dificila a Germaniei care slabita de razboi traversa si cumlita criza economica a acelei perioade. Contextul economic a fost abil speculat de Hitler si NSDAP care cu sprijinul unei importante parti din patronatul industial elita financiara a trecut de la promisiuni la realizari palpabile care au deteminat un curent de apreciere din ce in ce mai larg. totul croborat cu o represiune care innabusea orice voce potrivnica.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXLhvClaM0-hSMJY9fLHQpcPKacxbgkD1asHXhYG7CXBvRFeMmLpzc3HxmK_zfPUseWbHqeT1hkHFdWkUjRaKtJ7UrDBVBXgHgq61e4KRcpU4XrwGdRW8UrQSJKvSzrYtsXScUZHElBZ0/s1600/constantin+Hlihor.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="149" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXLhvClaM0-hSMJY9fLHQpcPKacxbgkD1asHXhYG7CXBvRFeMmLpzc3HxmK_zfPUseWbHqeT1hkHFdWkUjRaKtJ7UrDBVBXgHgq61e4KRcpU4XrwGdRW8UrQSJKvSzrYtsXScUZHElBZ0/s200/constantin+Hlihor.bmp" width="200" yya="true" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Vom vorbi despre Hitler si regimul sau avandu-l ca invitat pe <strong>domnul prof. univ. dr. Constantin Hlihor</strong> si vom porni de la cateva idei cuprinse in celebra lucrare a lui Ernst Nolte, <em>"Fascismul in epoca sa".</em> Istoricul german consdera ca pentru al intelege pe Hitler trebuie sa luam in considerare trei trasaturi definitorii ale personalitatii sale, asadar :</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
- infantilismul - argumente, la 50 de ani dispune construirea unui pod peste Dunare identic cu cel pe care il imaginase la 15 ani sau faptul ca, in peroada 1933-1934, reciteste toate volumele lui Karl May cel care, dupa cum afirma, <em> "i-a deschis ochii catre lume si viata " .</em></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9reTG_E2iDWFahTkwzrM0qNlws5MfWb0G2Py5knjCEcEwQMnpNtYYEvbCaqEbySN4qXLI4kPQq5o5HbfRVZ2IF4rTJTwGREPYl9h_o6YxN04cgkCfQPazY9l3FwZI1ridEjS8I9spQew/s1600/hitler+5.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="133" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9reTG_E2iDWFahTkwzrM0qNlws5MfWb0G2Py5knjCEcEwQMnpNtYYEvbCaqEbySN4qXLI4kPQq5o5HbfRVZ2IF4rTJTwGREPYl9h_o6YxN04cgkCfQPazY9l3FwZI1ridEjS8I9spQew/s200/hitler+5.jpg" width="200" yya="true" /></a><em> - </em>monomania - gasirea de vinovati intotdeauna in exterior asadar <em>" raufacatorii din noiembrie" </em>vinovati pentru sistemul de la Weimar, habsburgii pentru situatia din Austria, comunismul, capitalismul si fireste evreii.</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
- talentul mediatic prin care se proiecta in chip de idol</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Vom vorbi asadar despre Hitler si Reichul milenar care nu a durat din fericire decat 12 ani dar a lasat in urma nu doar ruine ci si cele mai cumplite drame pe care le-a trait omenirea si ma gandesc desigur la Holocaust dar, deopotriva, la cele suferite de multe alte popoare intre ele si cel german intrat la 30 ianuarie 1933 ,"<em> in orbita unui soare fals".</em></div>
</div>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Reich-ul_milenar_a_durat_12_ani_pagini_din_1_febr_2913_Constantin_Hlihor.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-21100482603214473872013-05-14T06:41:00.001-07:002013-05-14T09:59:54.069-07:00Despre Nicolae Ceausescu si " Epoca de aur"<b><b><b></b></b></b><br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Cu multi ani in urma ziua de 26 ianuarie nu era o zi obisnuita......Un zbucium cuprindea nomenclatura de partid si de stat care cu saptamani inainte "actiona" astfel ca macar un freamat sa patrunda in orice casa de roman. Se apropia <strong>Ziua Tovarasului</strong>. <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiemr-tMjB_RmndyWfDKBeqFVdv37P43TZjFXNG2Ajlldnul1_FN1-uI-hUJ2Phyphenhyphen-6bmir9d92Fa1eiVS2ApgLrramblcx1LxHCMu1-mHKfRhIKM04ND5o_ZqQuUrcSTwefJGMPJOBsRhw/s1600/ceausescu+5.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="179" pua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiemr-tMjB_RmndyWfDKBeqFVdv37P43TZjFXNG2Ajlldnul1_FN1-uI-hUJ2Phyphenhyphen-6bmir9d92Fa1eiVS2ApgLrramblcx1LxHCMu1-mHKfRhIKM04ND5o_ZqQuUrcSTwefJGMPJOBsRhw/s320/ceausescu+5.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4zYEWroC-r6JzOho8Yjcw6mZyXBF5riPanRdIunDV_qUQlp4WCiv4xDyyIQLXTsYwL9fcVYsqVPJuTapCQH1OvQS9wReVgzx6YIHdqBOOdajMjzOG6NfYuWnVT7l1GZJtA51Ca6WAdps/s1600/Ceausescu+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="112" pua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4zYEWroC-r6JzOho8Yjcw6mZyXBF5riPanRdIunDV_qUQlp4WCiv4xDyyIQLXTsYwL9fcVYsqVPJuTapCQH1OvQS9wReVgzx6YIHdqBOOdajMjzOG6NfYuWnVT7l1GZJtA51Ca6WAdps/s200/Ceausescu+1.jpg" width="200" /></a></div>
Nici o hiperbola nu era nelalocul ei.....Asadar : Titan, Demiurg, Ctitor, Ganditor,Geniu, Erou intre eroi, Om intre oameni, Mare carmaci, Carpat ! si cate si mai cate.</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
Televiziunea ii inchina toate cele doua ore ale programului, Radioul ii aducea omagii nesfarsite... <br />
Pictorii ii dedicau tablouri in care aparea drept continuatorul firesc al traditiei <br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGhqpLsze7NlEmNzomCGN-ig1dHNPL5-KuyWlC57_JbIwry9h43Ok44l8Bpw9YMNET4IYh-VkvTPHEZYwKWYEJLJz0FAlSCLJFsJSDdOVtuRXWpwb3RAtwRqI6tiGf9ckEbosSCkCKMcM/s1600/ceausescu+6.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" pua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGhqpLsze7NlEmNzomCGN-ig1dHNPL5-KuyWlC57_JbIwry9h43Ok44l8Bpw9YMNET4IYh-VkvTPHEZYwKWYEJLJz0FAlSCLJFsJSDdOVtuRXWpwb3RAtwRqI6tiGf9ckEbosSCkCKMcM/s1600/ceausescu+6.jpg" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhv5-_CpJLJvYI5sb6Kp4DUJhUSz2wizQgzBktwi3K5EcyAdnElk9M6ryFVtXL9zLz4mz96ywybOu-KDm4QinlmCwuxd7bRS7g_KH9GiKAD2O5by9Jgo7BTbxRhcZpR-w0XDa4ZYtzbXm4/s1600/ceausescu+3.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="123" pua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhv5-_CpJLJvYI5sb6Kp4DUJhUSz2wizQgzBktwi3K5EcyAdnElk9M6ryFVtXL9zLz4mz96ywybOu-KDm4QinlmCwuxd7bRS7g_KH9GiKAD2O5by9Jgo7BTbxRhcZpR-w0XDa4ZYtzbXm4/s200/ceausescu+3.jpg" width="200" /></a> marilor voievozi ( care erau figurati, fireste, mai mici si mai estompati ) cat despre ceilalti activisti de partid, oricat ar fi fost ei de importanti, se vede ca nu prea meritau sa apara alaturi de conducator... Onoarea o avea doar tovarasa si eventuali anonimi si decorativi oameni ai muncii care formau insa doar un decor adecvat. Chiar daca nu erau prea marcati de sarbatoare si nici convinsi ca traieasc in cei mai minunati ani ai existentei omenesti in spatiul carpato- danubiano- pontic de la fondarea statului dac centralizat de ctre Burebista, multi oameni obisnuiti aflau din presa ce cadori primise Ceausescu din partea lor ( prin intreprindere ).</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBTFsObIoV-iZLFhbMsq0OJFB8Pn1bwo5Hq5CaSUfowUIc_r3r7_CqaEqBYOttkD5AYqwYgqRGFljDBiMI3vleXjmfKrwdXDr9bv7t12IEJ2DEIxSqLwLefXoZypbmayMRfWcaX0ZwKlQ/s1600/ceausescu+8.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" pua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBTFsObIoV-iZLFhbMsq0OJFB8Pn1bwo5Hq5CaSUfowUIc_r3r7_CqaEqBYOttkD5AYqwYgqRGFljDBiMI3vleXjmfKrwdXDr9bv7t12IEJ2DEIxSqLwLefXoZypbmayMRfWcaX0ZwKlQ/s1600/ceausescu+8.bmp" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Festivismul de opereta sau festivitatile nu puteau ascunde realitatea, de exemplu cozile la alimente...... </div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
</div>
</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: left;">
Astazi doar cativa nostalgi se mai aduna la Cimitirul Ghencea pentru a aprinde o lumanare la mormantul celui care a avut, pentru multa vreme o putere aproape absoluta asupra Romaniei .... </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdHq1AoDR4W9nk64ZrhBi7akXPiNUq4c5Sg5zR0qF1WmOea_TZqoX6wLkYa1e47c4D8B4SoMZBXra79T6vr2Zk-A1NBkzd2C6YMYEnmrQpafN0trpNWlyMxqPb4aj7Vvvkqg-RqV879s0/s1600/ceausescu+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" pua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdHq1AoDR4W9nk64ZrhBi7akXPiNUq4c5Sg5zR0qF1WmOea_TZqoX6wLkYa1e47c4D8B4SoMZBXra79T6vr2Zk-A1NBkzd2C6YMYEnmrQpafN0trpNWlyMxqPb4aj7Vvvkqg-RqV879s0/s1600/ceausescu+2.jpg" /></a></div>
Ceausescu si epoca sa se estompeaza incet incet in trecut iar pacatele dar si infaptuirile sale raman sa fie de competenta istoriei si istoricilor. Acesta este si scopul pe care si-l propune emisiunea de astazi, acela de a vorbi despre un trecut care inca ne domina pe multi dintre noi, cu obiectivitate si sinceritate. <br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBOhjs9Uz5VbOR2e2zsHmimaTFSsvqlkQHWs3NvUzAd2NqPKqpaKtkfItGJpxB2doXdbmTDd84JpUA5dCmqL5MubvBVlfi8POi_7Y33bcfDsR4hL5QrTYbZO6t-C_x76NJE0d6KInOhZg/s1600/ceausescu+4.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="149" pua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBOhjs9Uz5VbOR2e2zsHmimaTFSsvqlkQHWs3NvUzAd2NqPKqpaKtkfItGJpxB2doXdbmTDd84JpUA5dCmqL5MubvBVlfi8POi_7Y33bcfDsR4hL5QrTYbZO6t-C_x76NJE0d6KInOhZg/s200/ceausescu+4.jpg" width="200" /></a></div>
Invitata emisiunii este doamna prof.univ. dr. Lavinia Betea, specializata in istorie contemporana, o excelenta cunoscatoere a epocii comuniste si a liderilor ei. Domnia sa este autoarea a numeroase carti de interviuri cu fosti demnitari comunisti, a unor carti despre Nicolae Ceausescu in care isi foloseste cunostintele de psihologie sociala si politica.<br />
Sunt multe intrebari la care istoricii trebuie sa raspunda inclusiv la aceea pe care de dincolo pare sa ne-o puna chiar Tovarasul... Pentru cele rele sun doar eu singurul vinovat ? Dar pentru cele bune, am completa noi, are doar el meritele .......<br />
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Ceausescu_si_epoca_de_aur_Pagini_din_25_ian_2013_Lavinia_Betea.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-71321088996074200342013-05-08T06:35:00.001-07:002013-05-09T03:40:54.075-07:00Nicolae Iorga. Discursuri parlamentare (1919 - 1923 )<br />
<strong> <em>"Deplor ca in aceasta tara moravurile politice pot salbateci firea omeneasca."</em></strong><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjs-2tNGJR2FnoIYgGaRAvfrSTYd3ntnsmtU8zDfMSMSRylaM3Wf2gdLVqE5lCoG2eoGIacrgMDka6hZ2s-hYv-f1b8WXw0MWseTnX4WRdq1UF_RXSqdsU3FzCQRnzqnahyphenhyphenH3z8UW4Z44U/s1600/Nicolae+Iorga.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" mwa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjs-2tNGJR2FnoIYgGaRAvfrSTYd3ntnsmtU8zDfMSMSRylaM3Wf2gdLVqE5lCoG2eoGIacrgMDka6hZ2s-hYv-f1b8WXw0MWseTnX4WRdq1UF_RXSqdsU3FzCQRnzqnahyphenhyphenH3z8UW4Z44U/s1600/Nicolae+Iorga.bmp" /></a></div>
<br /> Putini sunt cei care, asemenea lui Nicolae Iorga pe care l-am citat aici, au rostit sau scris atatea cuvinte la al caror inteles sa merite sa zabovim macar si o clipa......<br />
Iata si alte cateva exemple revelatoare:<br />
<br />
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPL4E-C22CtqaiTQ_hUULNopw47iprHffIJlD3z1PlXXb4ov0VyQxfUXlg4rflSCPld_Fb1_M8VY2Rg9sZtd19h_2rpSOHRTcgsEWBj4WpQ9LUISnRtcScf708xOZiD6Ujrt3UEgf7vnI/s1600/nicolae+iorga+3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" mwa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPL4E-C22CtqaiTQ_hUULNopw47iprHffIJlD3z1PlXXb4ov0VyQxfUXlg4rflSCPld_Fb1_M8VY2Rg9sZtd19h_2rpSOHRTcgsEWBj4WpQ9LUISnRtcScf708xOZiD6Ujrt3UEgf7vnI/s1600/nicolae+iorga+3.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhizeoInGoX3RIiN9ERREznkNfj3z3PPmmy1ucIm55IUtwnopCMzphx4O_ea7s48GLgA5s-kn2gtrl-kbP0xvOaRviKb986yxFRg0wPsEbHUXQkVg26btjaOLSl_bpn5v4iHLYmjuVpIIc/s1600/nicolae+iorga+4.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="105" mwa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhizeoInGoX3RIiN9ERREznkNfj3z3PPmmy1ucIm55IUtwnopCMzphx4O_ea7s48GLgA5s-kn2gtrl-kbP0xvOaRviKb986yxFRg0wPsEbHUXQkVg26btjaOLSl_bpn5v4iHLYmjuVpIIc/s200/nicolae+iorga+4.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEis2TVp27jEb8hkE9UIgJjtBe-bMQ97PlC0tiiZpBbfpz69f0OWjEVR5RfOPmGl-H-BICmInVe4SfjC3v0P7ku797gvfeKmRYr5B89T0GQ5BMH4d_KV33zqo2glaVVULfBLFg1OcBgJjKE/s1600/nicolae+iorga+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="105" mwa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEis2TVp27jEb8hkE9UIgJjtBe-bMQ97PlC0tiiZpBbfpz69f0OWjEVR5RfOPmGl-H-BICmInVe4SfjC3v0P7ku797gvfeKmRYr5B89T0GQ5BMH4d_KV33zqo2glaVVULfBLFg1OcBgJjKE/s200/nicolae+iorga+2.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: left;">
Va fi avut Nicolae Ioga micimile sale ? Va fi avut Nicolae Iorga trufiile sale? Cu siguranta da. Au spus-o de altfel multi dintre contemporanii sai, au scris-o multi dintre exagetii sai, o putem si noi constata daca ne aplecam asupra monumentalei sale opere (din pacate astazi mai mult citata decat citita). Sunt pacate care nu ocolesc nici genii ca el. Credem insa ca mai "profitabil" pentru noi ar fi sa nu cautam cu deosebire facilul, aparentul, anecdoticul ( chiar daca iesim din moda care se impune? in abordarea trecutului) ci sa ramanem "conformisti", sa cautam in scrierile de si despre personalitati esenta cugetarii, semnificatiile profunde ale faptelor ori efectele actiunilor...</div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: left;">
Va invitam asadar la o discutie despre Nicolae Iorga, prilejuita de aparitia celui de al doilea tom </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_Cekagins4njYPP5By1-wvyQ91HQJzrEFWRh5cDZdd1ODRTDCgx4L11s0LSC_UJUMf_O3RZaNbhOwm0dlq0o0R0jRvfQzDbJd7aZRYB7ZBI1SqzYGxZ_E35bFsWYj7SQcdlQNnOnAHLM/s1600/nicolae+iorga+6.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" mwa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_Cekagins4njYPP5By1-wvyQ91HQJzrEFWRh5cDZdd1ODRTDCgx4L11s0LSC_UJUMf_O3RZaNbhOwm0dlq0o0R0jRvfQzDbJd7aZRYB7ZBI1SqzYGxZ_E35bFsWYj7SQcdlQNnOnAHLM/s1600/nicolae+iorga+6.jpg" /></a></div>
al discursurilor sale parlamentare, cle din perioada 1919 - 1923, o carte aparuta la Editura Mesagerul, din / si prin admiratia, devotamentul, si profesionalismul invitatei noastre, <strong>doamna prof.dr. Georgeta Filitti.</strong><br />
O discutie despre Nicolae Iorga- omul politic care insa nu este altfel decat Nicolae Iorga- patriotul sau Nicolae Iorga - savantul<br />
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Nicolae_Iorga_-_Discursuri_prlamentare.Pagini_din_18_ian_2013_Georgeta_Filitti.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-52235128724169601212013-04-26T04:49:00.001-07:002013-04-26T05:13:04.392-07:00Magazin Istoric - 2012, adevarul de la .....pagina 5<br />
Se spune, cu mai multa sau mai putina dreptate, ca istoria se repeta. Se spune,cu mai multa sau mai putina dreptate ca, istoria este invatatoarea vietii. Avem multe posibilitati sa ajungem la in propriu punct de vedere. O mana (sau o carte ) de ajutor ne ofera redactorii indragitei reviste MAGAZIN ISTORIC. <br />
Posibile raspunsuri la intrebarile noastre gasim in interesantele articole care, pe intreg parcursul unui an, ne ajuta sa intelegem nu doar lumea trecuta ci si pe cea in care traim.<br />
Ne-am gandit ca astazi, pe parcursul emisiunii despre aceasta carte de istorie cu aparitie lunara, o emisiune cu care traditional incepem un nou an, sa ne oprim la comentarea unor texte apartinand unor mari personalitati ale culturii noastre, publicate , numar de numar, la pagina 5.<br />
Iata si cateva exemple si ....subiecte de meditatie : <br />
<em> </em><em> </em><br />
<em></em> <strong><em> "De ce sa ne facem spaima si inima rea degeaba? La noi nu e nici mai multa, nici mai putina stricaciune decat in alte parti ale lumii....calitatile si defectele omenesti sunt
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhge8QV0pvlmANU9jBMoLu_w9W1_DGMjLRpSHtDhJToEyauBIleD0A0Wv41KzNrQ4WY1Kvf6oVi-VwoJ2vooCbK44ayJbsmb0URxXnck9IBvq_IVsBHWvhyyQCSCNR7BiksV_5WmXirfY/s1600/caragiale.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" lua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhge8QV0pvlmANU9jBMoLu_w9W1_DGMjLRpSHtDhJToEyauBIleD0A0Wv41KzNrQ4WY1Kvf6oVi-VwoJ2vooCbK44ayJbsmb0URxXnck9IBvq_IVsBHWvhyyQCSCNR7BiksV_5WmXirfY/s200/caragiale.jpg" width="141" /></a></div>
pretutindeni aceleasi; oamenii sunt oameni......</em></strong><em><strong>Nu, hotarat; neamul acesta nu e un neam stricat; e numai nefacut inca; nu e pan-acum dospit cumsecade. E inca nelimpezit de mizeriile seculare sub care a mocnit cu junghetura franta; inca nu creda in dreptate; inca nu poate scoate din sanu-i pe cine sa-l poata comanda; inca nu stie de cine sa asculte, fiindca nu are deocamdata incredere in mimini..."</strong></em><br />
<br />
Ion Luca Caragiale, scrisoare catre Alexandru Vlahuta, MI numarul din aprilie 2012<br />
<br />
<br />
<br />
<em><strong>"...Eu stiu ca guvernele sunt optimiste pentru timpul cat stau la carma, dar sunt extrem de pesimiste pentru momentele cand ar prevedea ca ca nu ele vor avea conducerea tarii......idealul creator e talismanul care transfigureaza realitatea si iti da puterea ca s-o birui..." </strong></em><br />
<em><strong> </strong> Nicolae Titulescu ,10 iunie 1921, MI august 2012</em><br />
<br />
<strong><em> " Ne aflam cuprinsi cu totii, cu buni, cu rai, intr-o societate grav deteriorata, ticalosita, ramasa, din propria ei alegere, pe mainile vechilor randuieli si ai vechilor mentalitati....</em></strong><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibTkAXlVT6HhIVgn_3mcDRukQG2AsriW4CkE5LJesS8WUSAFQY3nw0x9nqanfd2ybdc3Nrg5UOyZ7cR3krVG_BwU89GDbaQmE3glSD1hC9APYjsvABofySWZUFNfK_nWlPcP2qVv1oWc8/s1600/Petru+cretia.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><strong><em><img border="0" lua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibTkAXlVT6HhIVgn_3mcDRukQG2AsriW4CkE5LJesS8WUSAFQY3nw0x9nqanfd2ybdc3Nrg5UOyZ7cR3krVG_BwU89GDbaQmE3glSD1hC9APYjsvABofySWZUFNfK_nWlPcP2qVv1oWc8/s1600/Petru+cretia.bmp" /></em></strong></a></div>
<strong><em>[ Ticalosii] se afla printre noi, misuna si faptuiesc, sunt in fruntea bucatelor, ne otravesc viata .....de cele mai multe ori nu avem ce sa le facem, pentru ca stiu sa cumpere sau sa sperie dreptatea, pentru ca stu sa lucreze in cardasie,sa se inhaiteze, sa se acopere unii pe altii si impreuna, sa se revendice de la idealuri, ei care nu au nimic sfant, sa joace teatrul virtutii. Mai ales stiu sa minta si sa masluiasca adevarul." </em></strong><br />
Petru Cretia, MI noiembrie 2012<br />
<br />
<br />
Cele cateva citate sper sa va edifice asupra genului de teme pe care le vom aborda in discutia cu domnul Dorin Matei, redactorul sef al Magazinului Istoric, intr-o incercare de a da sau a stimula raspunsuri la frecventele intrebari, se repeta istoria sau este ea invatatoarea vietii.......<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Magazin_Istoric_2012_adevarul_de_la_pagina_5.Pagini_din_11_ian_2013_Dorin_Matei.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-34685600617280761082013-04-23T05:57:00.001-07:002013-04-23T15:32:51.612-07:00Numismatica, numismati si colectii faimoase <br />
De la Petrarca la printul Rainier de Monaco si regele Carol II al Romaniei, personalitati sau nu,diversi oameni, pasionati de frumusetea si valoarea aparte a monedelor, au devenit numismati si ne-au lasat colectii ce dau nu doar masura prosperitatii unor vremuri vechi ci marturisesc si preocuparea pentru ca aceasta prosperitate sa poarte emblema bunului gust, al elegantei si al performantei tehnice.<br />
Inca din 28 decembrie 1903 un grup de entuziasi intre care D.A.Sturdza,M.C.Sutzu,Grigore Tocilescu sau Al. Cantacuzino, a fondat Societatea Numismatica Romana care isi propunea <em>"sa dezvolte stiinta si arta numismatica in Romania".</em><br />
De curand, Academia Romana a publicat in seria "<em>Tezaurul Academiei Romane"</em> un volum dedicat colectiei donate acestui prestigios for al stiintei si culturii de Constantin Orghidan.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwooA6MrSwshvSq9g1L-8JYvoOZuNdGnS6aQwf4yZlBCGhlZZxEWkzyVRHNisfRYqGQmbAPKKoUl0wcNDI9Ogr64KIfeobtcUoU65rqdjNxCa17EhpuncVIYMShyphenhyphenpC_QcVMrMAPNTtR2I/s1600/Tezaurul+Academiei+Romane.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" lwa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwooA6MrSwshvSq9g1L-8JYvoOZuNdGnS6aQwf4yZlBCGhlZZxEWkzyVRHNisfRYqGQmbAPKKoUl0wcNDI9Ogr64KIfeobtcUoU65rqdjNxCa17EhpuncVIYMShyphenhyphenpC_QcVMrMAPNTtR2I/s320/Tezaurul+Academiei+Romane.jpg" width="216" /></a></div>
<br />
<br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Datoram aceasta lucrare importanta si frumoasa in aceeasi masura, domnilor dr. Emanuel Petac, şeful Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române şi Preşedinte al Societăţii Numismatice Române si Stefan Vasilita. Facenm de asemenea mentiunea ca faimoasa colectie poate fi admirata la sediul Academiei Romane.Ea cuprinde monedele grecesti si romane colectionate de Constantin Orgidan, parte importanta a colectiei sale ce cuprinde peste 10.000 de artefacte (monede grecesti, romane, bizantine, medievale dar si sigilii, medalii, pietre gravate, bijuterii antice si bizantine, sigilii regale asiriene si babiloniene, scrabei egipteni, asadar un adevarat tezaur de o mare valoare stiintifica si desigur cu o mare valoare financiara. </div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmVp72SpZd0wIgJd4JroB-CVNktthHW5a8LO8wfV42QL4OGoKkVY2PdwkicbXGtmixbnTCzOj7iGmJ-XJTSE5jT75VtBv6eLkppwv38j43daUDUaC0kyvXXDDMp6sVcHRaWxCfOTkrSIU/s1600/colectia+orghidan+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="129" lwa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmVp72SpZd0wIgJd4JroB-CVNktthHW5a8LO8wfV42QL4OGoKkVY2PdwkicbXGtmixbnTCzOj7iGmJ-XJTSE5jT75VtBv6eLkppwv38j43daUDUaC0kyvXXDDMp6sVcHRaWxCfOTkrSIU/s200/colectia+orghidan+2.jpg" width="200" /></a> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDtfFapZf7q46BlzOs2P-NjoVLgWebL0km0X7AjpeTcw5ohusUQb5F0t4Mxr5v_1WEEipGrEubRtBCnk2aB9MnwBRCFqjNp72K8yifTqic49n7zCFKgyUB2nkWll5PSz3icpcdRSBY9xA/s1600/colectia+orghidan+1.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="145" lwa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDtfFapZf7q46BlzOs2P-NjoVLgWebL0km0X7AjpeTcw5ohusUQb5F0t4Mxr5v_1WEEipGrEubRtBCnk2aB9MnwBRCFqjNp72K8yifTqic49n7zCFKgyUB2nkWll5PSz3icpcdRSBY9xA/s200/colectia+orghidan+1.bmp" width="200" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
Iata doar cateva perle ale colectiei intre care o moneda ce a fost emisă de Regele Ferdinand I al României în baza legii nr. 1712 din 2 iunie 1927, publicată în Monitorul Oficial nr. 120 din 4 iunie 1927. Bătută numai în 3000 de exemplare şi considerată cea mai frumoasă dintre monedele moderne româneşti, piesa poartă milesimul 1922, fiind consacrată sărbătoririi a cinci ani de la încoronarea lui Ferdinand I la Alba Iulia ca Rege al României întregite si de asemenea celebra :<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVYaZMkGnm5zcGgHChfnigpYWnyZcZ7nLS9jbTcH8qi55nMLiGNDTCy8GZ7YunjPLPWjlLKv_pFPXQiKOEYaO2THYoWEptALIJGgHJx0lQwVi93UmkIaEBKF6KOZ-XrQjtGp-f8VzqrzU/s1600/colectia+orghidan+3+cameea.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" lwa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVYaZMkGnm5zcGgHChfnigpYWnyZcZ7nLS9jbTcH8qi55nMLiGNDTCy8GZ7YunjPLPWjlLKv_pFPXQiKOEYaO2THYoWEptALIJGgHJx0lQwVi93UmkIaEBKF6KOZ-XrQjtGp-f8VzqrzU/s1600/colectia+orghidan+3+cameea.jpg" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Camee Orghidan</td></tr>
</tbody></table>
Cateva cuvinte si despre colectionar.Constantin Orghidan. De origine aromana, s-a nascut la Bucuresti la 22 iunie 1874 si a murit la Otelul Rosu pe 29 august 1944. <br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
A studiat la Brasov,Bucuresti , Budapesta, Graz si Viena devenind un excelent inginer dar dobandind si solide cunostinte in domeniul istoriei, filosofiei si arheologiei. A infiintat si condus numeroase societati industriale intre care Uniunea Metalurgica Romana, Socomet, Titan-Nadlag-Calan. A fost si administrator general al Uzinelor din Resita, apoi presedinte al Camerei de Comert si Industrie din Bucuresti. A fost membru de onoare al Academiei Romane (31 mai 1942) si membru al Societatii Numismatice Romane (din 1924).<br />
Asdar o emisiune despre colectii si colectionare cu privire speciala asupra unuia dintre cei mai importani numismati, inginerul, industriasul dar si omul de cultura Constantin Orghidan.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsJu24hhmS_SkoPMbGaaoEQhl-mVvC3ivzwSDllXrAfnDCjz1-Du0G442SfZTL-ddY4hNTE6ICsA6QRTmJitbLPXC-jS5YodWrLZQhGald5QDPmJGdM6fu950YmPw_VBVEf1QGohOnoo4/s1600/emanuel+petac.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" lwa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsJu24hhmS_SkoPMbGaaoEQhl-mVvC3ivzwSDllXrAfnDCjz1-Du0G442SfZTL-ddY4hNTE6ICsA6QRTmJitbLPXC-jS5YodWrLZQhGald5QDPmJGdM6fu950YmPw_VBVEf1QGohOnoo4/s200/emanuel+petac.jpg" width="153" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
Invitatul emisiunii este domnul dr. Emanuel Petac, şeful Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române şi Preşedinte al Societăţii Numismatice Române <br />
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Despre_numismatica_numismati_si_colectii.pagini_din_21_dec_2012_Emanuel_Petac.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>
danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-46790432169537595692013-04-12T03:05:00.000-07:002013-04-12T10:14:09.652-07:00Vasile Parvan, creatorul scolii romanesti de arheologie <strong> </strong><br />
<blockquote class="tr_bq">
<strong><em> "Într-o lume de seci și de utilitariști josnici conspirația generală a neisprăviților va popula cu reprezentanți de-ai lor cele mai înalte locuri în ierarhia responsabilităților social-culturale ori social-politice. </em></strong><br />
<strong><em> Dar sub imboldul idealismului mistic popular, trezit întotdeauna puternic în epocile de mari răsturnări și revoluții, doi-trei oameni de inimă pot pune la cale, susținuți de acest ambiant încrezător și cald, mari reforme spirituale, pe care în vremurile obișnuite nu le-ar fi adus o evoluție de decenii ori secole.</em></strong><br />
<strong><em> Iată, în fața noastră, o operă de revoluție, înfăptuită cu mijloace revoluționare, inspirată de o iubire cu totul dezinteresată pentru mai bine, apărată, tocmai prin acea speranță naivă și curată a celor mulți, de atacurile puterilor tradiționale, ignorate voluntar de întemeietori și mânioase de această ignorare." </em></strong></blockquote>
Fragmentul citat face parte din prelegerea intitulata <strong>"<em>Datoria vietii noastre"</em></strong> rostita de Vasile Parvan la deschiderea cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținuta în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, în ziua de 3 noiembrie 1919.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD_49omX9mvoR86Nu2pAzVA632_osLoBhVah9gZTK2PcMMRaCTcuG8a2HLCzZqgIuGZpi-LSJA2pSgXZ8jo9TdSZ_YximZu0RsM82M5X2y1BWnZ_vTl7wycyOI1MNMHjrglGASu6eU1oM/s1600/vasile+parvan+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" bua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD_49omX9mvoR86Nu2pAzVA632_osLoBhVah9gZTK2PcMMRaCTcuG8a2HLCzZqgIuGZpi-LSJA2pSgXZ8jo9TdSZ_YximZu0RsM82M5X2y1BWnZ_vTl7wycyOI1MNMHjrglGASu6eU1oM/s1600/vasile+parvan+2.jpg" /></a></div>
<br />
<em><strong> </strong></em> Vom vorbi in emisiunea de astazi despre marele savant dar si marele patriot Vasile Parvan de la nasterea caruia s-au implinit la 28 septembrie 130 de ani. Copilul nascut <span style="color: black;"> în cătunul Perchiu</span><span style="color: black;"> din comuna Huruiesti </span><span style="color: black;">, plasa Găiceana, judetul Tecuci a avut o cariera cu totul de exceptie</span><span style="color: black;">. Dupa studii la </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București"><span style="color: black;">Bucuresti</span></a><span style="color: black;"> si </span><span style="color: black;"> apoi în </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania" title="Germania"><span style="color: black;">Germania</span></a><span style="color: black;">, s-a specializat în istorie antică. A devenit profesor la </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Bucure%C8%99ti" title="Universitatea din București"><span style="color: black;">Universitatea din Bucuresti</span></a><span style="color: black;">, membru al </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83" title="Academia Română"><span style="color: black;">Academiei Române</span></a><span style="color: black;"> si al mai multor academii ssi societăti stiintifice din străinătate.</span><br />
<span style="color: black;"> Este considerat parintele arheologiei romanesti. De numele lui se leaga deschiderea multor santiere dintre care extrem de impotant cel de la Histria.</span><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrTtDjJqRjNk7vyfCm-J1FJ2D22X0qLlbWXuZCOrB4UJ25Mi6Rbs5ZS-UrvHbbON7145i7PIUJwClbMCI08NdBnNGH12sEFem4iLEC6hTksRSnhoffyALIwK_QSiDYKcIQHmaK2KZKDRw/s1600/vasile+parvan+histria.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" dua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrTtDjJqRjNk7vyfCm-J1FJ2D22X0qLlbWXuZCOrB4UJ25Mi6Rbs5ZS-UrvHbbON7145i7PIUJwClbMCI08NdBnNGH12sEFem4iLEC6hTksRSnhoffyALIwK_QSiDYKcIQHmaK2KZKDRw/s1600/vasile+parvan+histria.jpg" /></a></div>
<br />
<span style="color: black;"> A publicat numeroase lucrari incepand cu teza de doctorat <i>Nationalitatea negustorilor din Imperiul Roman </i>(</span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1909" title="1909"><span style="color: black;">1909</span></a><span style="color: black;">, în </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83" title="Limba germană"><span style="color: black;">limba germană</span></a><span style="color: black;">). Itre ele de o mare notorietate s-a bucurat </span><span style="color: black;"><em> Getica</em> aparuta in </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1926" title="1926"><span style="color: black;">1926</span></a><span style="color: black;"> si devenita cea mai importantă lucrare a sa. </span><br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_-jJxWSdkA-JHGlhHXPlj4r4zAdI7Lp-evXG3fm_vd-VFicqNgr0vFfUCwwD8N9Wor6QXRbcBNXhQCcM0pJ3Rwf4y4j2JCFhdvEccmZPbrcKpqcvbCCeuOVK6FMVFnQ5KT3kGWifD0vY/s1600/vasile+parvan+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" dua="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_-jJxWSdkA-JHGlhHXPlj4r4zAdI7Lp-evXG3fm_vd-VFicqNgr0vFfUCwwD8N9Wor6QXRbcBNXhQCcM0pJ3Rwf4y4j2JCFhdvEccmZPbrcKpqcvbCCeuOVK6FMVFnQ5KT3kGWifD0vY/s1600/vasile+parvan+1.jpg" /></a><br />
<span style="color: black;">Monumentala sinteza consacrata daco- getilor a starnit si multe controverse prezente si astazi in peisajul istoriografiei, despre care von vorbi, fireste, in emisiunea pe care va invitam sa o ascultati. Sa mai notam </span><span style="color: black;">studiul sociologic <i>Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane</i> si volumele de eseuri <i>Idei si forme istorice</i> si <i>Memoriale.</i> </span><span style="color: black;">Vasile Pârvan este si cel care a organizat </span><a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98coala_rom%C3%A2n%C4%83_din_Roma&action=edit&redlink=1" title="Școala română din Roma — pagină inexistentă"><span style="color: black;">Școala română din Roma</span></a><span style="color: black;">, a inițiat si condus apariția anuarelor acesteia <i>„Ephemeris Dacoromana”</i> și <i>„Diplomatarium Italicum”</i>, precum si prima serie a </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_(revist%C4%83_de_arheologie)" title="Dacia (revistă de arheologie)"><span style="color: black;">revistei „Dacia”</span></a><span style="color: black;">.</span><br />
<span style="color: black;"> Din pacate o banala apendicita a curmat, la 26 iunie 1927, viata unuia dintre cei mai mari savanti pe care i-a dat Romania. Avea doar 45 de ani ....</span><br />
Invitata emisiunii este doamna prof.univ.dr.<strong>Ecaterina Lungu</strong> de la Universitatea Bucuresti.<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Evocare Vasile Parvan.Pagini din 14 dec.2013.Ecaterina Lungu.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-56097579524503987222013-04-01T05:22:00.001-07:002013-04-02T05:08:13.775-07:00Dictionarul universal al spionilor<br />
Exista o "meserie" inconjurata intotdeuna de secret, de mister, de o aura romantica. Profesionistii au vorbit in general putin despre ei lasandu-i pe biografi, pe scriitori, scenaristi sau ziaristi sa-si exerseze imaginatia si ....pana. Ei bine, astazi, vom vorbi despre spioni !<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1ccZfhWJf18Br-9pgXjsWdJ-vuSCn3QaesqzGDFPwWrnfhwue9Cq2NyEqrHwakie_tY1rExHqJQNp1GDYjb5zFh_EY3I8R4tNMJGHMYDVMVgdfXIvT8poyfJacz7BcpOGCMnMEhSiBD0/s1600/dictionar+spioni+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" mta="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1ccZfhWJf18Br-9pgXjsWdJ-vuSCn3QaesqzGDFPwWrnfhwue9Cq2NyEqrHwakie_tY1rExHqJQNp1GDYjb5zFh_EY3I8R4tNMJGHMYDVMVgdfXIvT8poyfJacz7BcpOGCMnMEhSiBD0/s1600/dictionar+spioni+1.jpg" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Prilejul ? Aparitia unui dictionar universal in paginile caruia autorul, domnul Alexandru Popescu, oranduieste alfabetic peste 600 de personaje si personalitati din lumea scaldata in ceata a conspirativitatii. Asadar peste 600 de spioni, cartite si agenti de influenta fara de care evenimentele mai vechi sau mai noi ale istoriei ar fi greu de inteles si oricum ar fi lipsite de de un romantism de care, de multe ori, suntem numai noi cititorii sau privitorii suntem raspunzatori. <br />
<br />
<br />
<br />
Asadar :<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWhuqtBVOV9O0tNmz0L1Cm-CSLGVYptOh7aIBmmbXOgihsAyhWY-McyGgFh-aqYBWDJnM6nkWIZiEvILFMv8ioFqW89Pzp2evJWWrd0zg7w8zG9TiRbAJZQXf5OTIMoNUxAbC6voSOnnY/s1600/Maria+Tanase.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="124" mta="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWhuqtBVOV9O0tNmz0L1Cm-CSLGVYptOh7aIBmmbXOgihsAyhWY-McyGgFh-aqYBWDJnM6nkWIZiEvILFMv8ioFqW89Pzp2evJWWrd0zg7w8zG9TiRbAJZQXf5OTIMoNUxAbC6voSOnnY/s200/Maria+Tanase.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Maria Tanase</td></tr>
</tbody></table>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiW83XqZbg-rgypV6GBqI7DtTwjYLNxGFEQWnsNnZmiv06sEpDN6huskyKwn2XqJqwro13xok1wRD-rFpGyRwxW5g-gNr_73CjhP3zpfwUETNA7YqYWgxfo9jfgUQZm2_Oivmze3sKE7WM/s1600/Marlene+Ditrich.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" mta="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiW83XqZbg-rgypV6GBqI7DtTwjYLNxGFEQWnsNnZmiv06sEpDN6huskyKwn2XqJqwro13xok1wRD-rFpGyRwxW5g-gNr_73CjhP3zpfwUETNA7YqYWgxfo9jfgUQZm2_Oivmze3sKE7WM/s200/Marlene+Ditrich.jpg" width="160" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Marlene Dietrich<br />
<br />
<br />
</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<br />
sau<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<span class="com_prod_description"> </span><br />
<div class="bodytext">
<br /></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhb_1h-4szfUQtuAYRWZHASraJvoUwSGtP2llR_qM1aEx-q5mhtEhKejpqo6DeILSqGCYCoQ1uZ6tSE7iQHr8gwLjYDO4IFJIX0nVE7utjUzO2riPCoFyzx0a3znbzNEAqApgt7sJM4UGk/s1600/iErnest+hemingway.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" mta="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhb_1h-4szfUQtuAYRWZHASraJvoUwSGtP2llR_qM1aEx-q5mhtEhKejpqo6DeILSqGCYCoQ1uZ6tSE7iQHr8gwLjYDO4IFJIX0nVE7utjUzO2riPCoFyzx0a3znbzNEAqApgt7sJM4UGk/s200/iErnest+hemingway.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Ernest Hemingway</td></tr>
</tbody></table>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi49ed9NHMZVtxirOcZ8w7ZEjcW2WXnzRq_I8G9PE65bNahCpli4Oc77SAgWe8KlrQPl29kr1VorwEcJuUgv2Fby4gw5IWFIeSt70YSV94K3xJmIbTS0HScjKKCzG1cpUFWK9X7pxXQ9Mw/s1600/ian+fleming.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="141" mta="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi49ed9NHMZVtxirOcZ8w7ZEjcW2WXnzRq_I8G9PE65bNahCpli4Oc77SAgWe8KlrQPl29kr1VorwEcJuUgv2Fby4gw5IWFIeSt70YSV94K3xJmIbTS0HScjKKCzG1cpUFWK9X7pxXQ9Mw/s200/ian+fleming.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Ian Fleming</td></tr>
</tbody></table>
<div class="bodytext" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div class="bodytext">
</div>
<div class="bodytext">
<br /></div>
<div class="bodytext">
<br /></div>
<div class="bodytext">
<br /></div>
<div class="bodytext">
sau</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="bodytext">
<br /></div>
<div class="bodytext">
<br /></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCAPlRvG9WXVv_4JpPUR4wdBkFFTS7FP4YgZyKJF1KDEEXVeaEQwZIhGDVSHJ4KdWrvUB_17aQug2BcQx09V4tsTByRWvj6bBiVS9NqhGHmJ3BJ-fpmzOGq-Gn0pRaJVLAaqUMFEVEaV0/s1600/Richard+Sorge.bmp" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="116" mta="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCAPlRvG9WXVv_4JpPUR4wdBkFFTS7FP4YgZyKJF1KDEEXVeaEQwZIhGDVSHJ4KdWrvUB_17aQug2BcQx09V4tsTByRWvj6bBiVS9NqhGHmJ3BJ-fpmzOGq-Gn0pRaJVLAaqUMFEVEaV0/s200/Richard+Sorge.bmp" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Richard Sorge</td></tr>
</tbody></table>
<div class="bodytext">
</div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCJutMhZ89YrwTe7Pvf3RZQ-Ui5dDOhvmBLoQ0gc1W5RuyJPiP8VBJUbHdR5vZYF-Sm0DS9Rn1vDPL4GS8uHXAJONqOt_19Se5yT7a8Ki8pLQWrIs6bzpD4bheNtd4DuiC8vwJdCTm6os/s1600/Willi+Munzenberg.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" mta="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCJutMhZ89YrwTe7Pvf3RZQ-Ui5dDOhvmBLoQ0gc1W5RuyJPiP8VBJUbHdR5vZYF-Sm0DS9Rn1vDPL4GS8uHXAJONqOt_19Se5yT7a8Ki8pLQWrIs6bzpD4bheNtd4DuiC8vwJdCTm6os/s1600/Willi+Munzenberg.bmp" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Willi Munzemberg</td></tr>
</tbody></table>
<div class="bodytext">
<br /></div>
<div class="bodytext">
sau</div>
<div class="bodytext">
<br /></div>
<div class="bodytext">
<br /></div>
<div class="bodytext">
<br /></div>
<div class="bodytext">
<br /></div>
<div class="bodytext">
<br /></div>
<div class="bodytext">
Ca in tabelul lui Mendeleev sunt fireste si casute goale, caracterizari si descrieri de completat ...Lipsesc chiar capitole intregi care asteapta trecerea timpului pentru a fi scrise. Fireste cele referitoare la spionajul contemporan pentru ca, nu-i asa, spioni au fost spioni sunt inca ... </div>
<div class="bodytext">
Oricum <em><strong>Dictionarul universal al spionilor</strong> </em>este o lectura interesanta dupa cum interesanta se anunta a fi si discutia cu autorul sau, domnul dr. Alexandru Popescu.</div>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Dictionarul universal al spionilor.Pagini din 7 dec 2013 Alexandru Popescu.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-20330245321718571752013-03-08T06:44:00.000-08:002013-04-02T05:11:52.548-07:00Unirea de la 1918 in presa zilelor noastre<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhESv2GbT0NBmPe-toXSunJ5UwnOu7cJUyq-pE4RVHwFk6YmjcdnNSKcmNYfJymP89SFFlLw5zzFgpReRDHtc0tSYfluk2BKVjYQX23VToCYQ_jPvhAbdXTYOmz3aJ_8Os3-FZYFXM9P-s/s1600/unire+1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" psa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhESv2GbT0NBmPe-toXSunJ5UwnOu7cJUyq-pE4RVHwFk6YmjcdnNSKcmNYfJymP89SFFlLw5zzFgpReRDHtc0tSYfluk2BKVjYQX23VToCYQ_jPvhAbdXTYOmz3aJ_8Os3-FZYFXM9P-s/s1600/unire+1.jpg" /></a></div>
<br />
<br />
Cat de importanta pentru noi este Ziua Nationala? Ne punem cu siguranta aceasta intrebare macar de 1 Decembrie. Fara indoiala raspunsul este personal si desigur subiectiv. Indraznesc sa cred ca ne gadim, fie si o clipa, la cei care, pe fronturile Primului razboi mondial sau pe cele ale diplomatiei. au facut posibila implinirea visului vechi si sfant al unirii tuturor romanilor intr-un stat. Cat despre modul in care la scara intregii tari este perceputa sarbatoarea, aici cuprinderea noastra este destul de ingusta. Ar trebui,pentru a ne face o imagine cuprinzatoare,sa citim presa,sa ascultam radioul sau sa privim micile ecrane, demers pe care putini dintre noi il facem mai cu seama intr-o zi libera....<br />
Doamna dr. Antonia Matei, o tanara si competenta cercetatoare a avut ideea de a monitoriza presa, de a sintetiza continuturile articolelor, de a le ierarhiza si analiza pe baza unor criterii stiintifice. Rezultatul? O teza de doctorat care este o adevarata oglinda pe care presa de astazi o aseaza in fata evenimentului si care ne ofera de multe ori si noua o imagine pe care o consideram , cu sau fara motiv, reala.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgw-QSYi6-rgiP45GN8AtJFCXzaU5firpWD1IGKE5LMhL1kfQeXOmB0u7Vqf9KteURP5BopWEsXDk3bwWB5L7XPkHGF4hUCVwQnMBC7Y-vu0cGKX88PttmuzmZcBjKgfwjDYYDsEpTf40M/s1600/unire+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" psa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgw-QSYi6-rgiP45GN8AtJFCXzaU5firpWD1IGKE5LMhL1kfQeXOmB0u7Vqf9KteURP5BopWEsXDk3bwWB5L7XPkHGF4hUCVwQnMBC7Y-vu0cGKX88PttmuzmZcBjKgfwjDYYDsEpTf40M/s1600/unire+2.jpg" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"><em> </em>Doamna dr. Antonia Matei, invitata emisiunii de astazi ne-a pus la dispozitie teza de doctorat, din carea am selectat cateva fragmente, credem, revelatoare: </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"></span></span> <i><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i><span lang="RO"> 1. Descriere comemorativa<b><o:p></o:p></b></span></i></span></i></div>
<blockquote class="tr_bq">
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>La foarte multe dintre articolele selectate procesul de încadrare media începe chiar din titlu. Acestea îl ghidează pe cititor către subiectul articolului şi mai ales către direcţia pe care acesta o va lua. Astfel, cititorul poate intui chiar din titlu că este vorba despre descrierea unei ceremonii comemorative. Titlurile utilizate surprind: esenţa ceremoniilor comemorative organizate: Ceremonie religioasă şi depuneri de coroane, în cinstea Zilei Naţionale a României (Adevărul 1.12.2011), Paradă militară şi concert de fanfară de 1 decembrie, la Focşani (Adevărul 30.11.2011)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"> elementele centrale: Bucureşti: Avioane şi jandarmi călare de Ziua Naţională (Adevărul 30.11.2009), Ziua Naţională – blindate şi tancuri pe sub Arcul de Triumf (Romania Liberă, 2.12.2009) momentele de atracţie maximă: Ceremonia Retragerii cu Torţe, punctul de atracţie maximă al Zilei Naţionale la Târgovişte (Adevărul, 30.11.2011), Alba Iulia: Parada portului popular la "Serbările Unirii (Jurnalul Naţional, 1.12.2010). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Dintre toate articolele în care s-a regăsit cadrul „descriere comemorativă”, doar în trei au fost utilizate şi subtitluri relevante pentru încadrarea în cauză: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Retragere cu torţe şi Porumbei eliberaţi pe "Oda Bucuriei" </i>– Jurnalul Naţional 1.12.2010 22 de avioane şi elicoptere vor survola Capitala – Adevărul 30.11.2009 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>2.</span><span lang="RO"> </span><span lang="RO">Cadrul „parada militară”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Blocul de paradă al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) va fi deschis de trei elicoptere, care vor survola Arcul de Triumf. La parada militară organizată joi în Capitală, Ministerul Administraţiei şi Internelor va fi prezent cu nouă echipaje moto de poliţie şi 16 autospeciale şi autolaboratoare, 13 autospeciale de transport şi trei echipaje moto folosite de jandarmi, trei ATV-uri, 12 autospeciale şi două ambarcaţiuni aparţinând poliţiştilor de frontieră, precum şi 15 autospeciale şi ambulanţe, două motociclete şi două bărci pneumatice folosite de pompierii militari în misiunile specifice (descarcerare, stingere incendii, intervenţie la înălţime şi la accidente colective)</span></i><span lang="RO">. România Liberă 1.12.2011</span></div>
</blockquote>
<br />
<blockquote class="tr_bq">
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4xePAjDQ-kZFx2mQby4mLPmhqTz61Z0hK0TzY_JIzJgemi_oi1QZJk6rThxUzTvEX87c6T73Wk6OIDWR3kd46DKgDqS9MQ-vydNc6xnfOHnwFYgePwZd9lPK_wyddweuT-dcmFYRNqTc/s1600/unire+4.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" psa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4xePAjDQ-kZFx2mQby4mLPmhqTz61Z0hK0TzY_JIzJgemi_oi1QZJk6rThxUzTvEX87c6T73Wk6OIDWR3kd46DKgDqS9MQ-vydNc6xnfOHnwFYgePwZd9lPK_wyddweuT-dcmFYRNqTc/s1600/unire+4.jpg" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ziua Na</i></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ională – blindate </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">i tancuri pe sub Arcul de Triumf Militari în uniforme române</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ti de campanie din timpul primului război mondial, vânatori de munte, para</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">uti</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ti </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">i deta</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">amente ale Jandarmeriei, blindate, tancuri </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">i lansatoare de rachete au defilat la parada militară organizată ieri în Capitală de Ministerul Apărării, cu ocazia Zilei Na</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ionale a României.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></i><span lang="RO">România Liberă 2.12.2009 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Premiere la Parada Militară La parada militară de la Arcul de Triumf din Capitală, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, alături de elicopterele IAR 330 M din dotarea Flotilei 90 Transport Aerian (Otopeni), elicopterele SOCAT aparţinând Flotilei 95 Aeriană din Bacău şi două elicoptere IAR – 330 PUMA naval aparţinând Forţelor Navale, pentru prima dată au fost prezente la parada dedicată Zilei Naţionale avioanele C27 SPARTAN.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></i>Jurnalul Naţional 2.12.2011<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>3.</span><span lang="RO"> </span><span lang="RO">Cadrul „manifestare cultural – artistică”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Pentru joi, 1 decembrie, Teatrul Masca a pregătit o serie de evenimente menite să marcheze Ziua Naţională a României, pentru că declară directorul teatrului, Mihai Mălaimare: „Latura culturală este o componentă importantă a identităţii şi conştiinţei naţionale, iar Ziua Naţională reprezintă pentru fiecare dintre noi un bun moment de a ne întoarce la valorile şi tradiţiile care ne definesc ca popor. Iubiţi-vă ţara şi respectaţi-vă istoria!".<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></i>România Liberă 30.11.2011 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Satu Mare: Concert cu intrare liberă la Filarmonică, de Ziua Naţională a României La Filarmonica “Dinu Lipatti” Satu Mare va avea loc, azi, începând cu ora 18.30, în colaborare cu Liceul de Artă “Aurel Popp” Satu Mare, un concert extraordinar vocal simfonic, “Misa Solemnă” de Rossini, dedicat Zilei Naţionale a României.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></i>Adevărul 30.11.2010 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span lang="RO">4.</span><span lang="RO"> </span><span lang="RO">Cadrele „date istorice”, „simboluri identitare” şi „dezbinare naţională”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO">Legătura dintre istorie şi identitate este una strânsă, pentru că, aşa cum susţinea istoricul Ion Bulei în introducerea volumului Viaţa în vremea lui Carol I, „istoria a fost şi rămâne un element esenţial al identităţii noastre”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Regina Maria a României a fost unul dintre aceia care au ţinut coagulată ideea de naţiune română şi visul numit "România Mare". În jurnalele sale, dar şi în "Povestea vieţii mele", Regina a lăsat o uriaşă lecţie de dragoste de ţară, pe care, din când în când, ar trebui să o parcurgem pentru a nu uita de unde suntem ca să ştim încotro ne îndreptăm. - <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Jurnalul Naţional, 1.12.2011 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>E postul Crăciunului, e început de decembrie şi e Ziua Naţională a românilor. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Astăzi, mai mult ca oricând, cuvinte precum lege, dreptate, adevăr, identitate naţională ar trebui să fie rostite cu inima. Să ne întoarcem în timp, atunci când cuvintele nu ne jucau feste, iar litera legii nu era nici mişcătoare, nici abstractă. Pentru moşii noştri au existat dintotdeauna două tipuri de legi, amândouă nescrise: o "lege divină" şi o "lege a firii" sau "a pământului". Mai exista şi o "lege a sângelui", a credinţelor neamului, cuprinsă în "pravilele strămoşeşti", precum şi un cod dacic al legilor naturii,</i> "belagines", a cărui învăţătură a rămas necunoscută până astăzi. Jurnalul Naţional – 1.12.2011 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Modalitatea cel mai des utilizată pentru realizarea cadrelor „date istorice” şi „simboluri identitare” o reprezintă citatele corelate cu selecţia surselor: figuri din trecut (oameni politici, oameni de cultură sau simpli participanţi la evenimente) sau chiar şi figuri din prezent (mai ales veterani de război, istorici şi profesori de istorie). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Jurnaliştii au ales citatele care subliniază importanţa momentului, exuberanţa trăită în acelor zile, implicarea tuturor oamenilor, de la simplii copii până la Rege şi Regină. Limbajul este unul în concordanţă cu atmosfera de euforie, se folosesc multe metafore, hiperbole, accentul fiind pus pe elementele de spectaculos şi pe latura emoţională: Jurnalul Naţional, 1.12.2010<i style="mso-bidi-font-style: normal;">, citat din scrisoarea lui Nicolae Pârăian, din Craiova, elev, participant la evenimente: Toată noaptea s-a cântat, făcându-se şi focuri pe stradă, iar restaurantele şi bodegile deschise. Acest entuziasm a durat trei zile şi trei nopţi. Lumea n-a dormit. Toţi locuitorii oraşului cu tricolorul împrejurul corpului strigau: «Trăiască România Mare! Ura! Ura! Ura!». În vitrinele magazinelor erau fotografiile lui Ferdinand, regele tuturor românilor, Maria, regina tuturor românilor. Cursurile au fost suspendate 8 zile. […]Profesorii ne spuneau, noi, care am apucat 1 Decembrie 1918 aceste momente solemne, să le spunem mai departe urmaşilor urmaşilor noştri, spre a se slăvi, prin vecii vecilor România Mare cu cei care au făptuit-o. Iată dar cât de mare este fericirea şi bucuria unui popor care-şi capătase independenţa şi libertatea."<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Din punct de vedere tematic, editorialele şi comentariile sunt structurate în jurul a trei teme majore: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 61.5pt; text-indent: -0.25in;">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-list: Ignore;">1.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></span><span lang="RO">O nouă zi naţională - jurnaliştii oferă argumente pentru adoptarea datei de 10 mai ca Zi Naţională. Argumentele sunt faptul că 10 mai reprezintă europenizarea României, că este odată ce poate fi sărbătorită de toţi cetăţenii României, indiferent de naţionalitate sau pur şi simplu, că vremea este mai frumoasă decât pe 1 decembrie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 61.5pt; text-indent: -0.25in;">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-list: Ignore;">2.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></span><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Dragostea de ţară - jurnaliştii prezentă motivele pentru care îşi iubesc sau nu ţara. Motivele sunt descrise cu mult patos, fiind dintre cele mai diverse, de la unele abstracte (O stare de îndrăgostire fără de care n-aş şti la ce poate fi bun sângele şi nu m-aş pricepe ce întrebuinţare să dau gândurilor şi ochilor – Jurnalul Naţional, 1.12.2010) până la foarte concrete ([…] nu văd nici o şmecherie în a fi român. Şi nici nu mi se pare mai înălţător, mai de bonton ori mai profitabil să fii român decât surinamez ori cetăţean al Insulei (arhipelagului?) Kiribati.– Jurnalul Naţional, 1.10.2010)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 61.5pt; text-indent: -0.25in;">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-list: Ignore;">3.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></span><span lang="RO">Patriotismul la români - jurnaliştii susţin că românii nu mai sunt patrioţi, că identitatea trece printr-o perioadă de criză. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 31.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">Patriotism, patrie, popor. Trei cuvinte care nu au acum nicio valoare. Ri</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ti chiar să te treze</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ti luat în bă</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">călie dacă le roste</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ti cu voce tare. De ce? </span></i><span lang="RO">– Adevărul, 1.12.2011<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 31.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></i><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Nu aşa bagi sentiment naţional în vene de cetăţean. Indiferent cât marketing ne-ar îndesa unii şi alţii pe televizor, nu putem digera prea mult din meniul mediatic al Zilei Naţionale. Nu, răspunsul nu trebuie căutat în afară, ci în interior. În mijlocul nostru, în comunităţile în care trăim, acasă, la serviciu, la şcoală, pe stradă. Iar viaţa din teren este cea mai cinstită cu noi. Ea ne oferă explicaţia verde-n faţă<i style="mso-bidi-font-style: normal;">. Nu simţim româneşte pentru că a trăi româneşte astăzi este sinonim cu eşecul, haosul, mizeria, subcultura, agresivitatea, balamucul, manelizarea. Le întâlnim la tot pasul.</i> – Adevărul, 30.11.2009 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 31.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Această ultimă tematică este legată şi de cadrul „dezbinare naţională”.</b> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 31.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Este vorba despre relatările care au în vedere tocmai lipsa de unitate ce pare să domine şi să caracterizeze societatea românească, după cum susţin autorii articcolelor. Modalitatea prin care cetăţenii unei ţări îşi respectă comunităţile, gradul în care ei se identifică şi respectă tradiţiile comune, legătura lor cu istoria naţiunii, toate acestea sunt elemente ale identităţii naţionale, iar încălcarea lor duce, în viziunea jurnaliştilor, la dezbinare naţională.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 31.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Atitudinea ziariştilor care au scris articolele este una de implicare, iar tonul lor este în acelaşi timp vehement, dar şi de tristeţe faţă de această situaţie: </b><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Mul</i></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">i au ajuns să-</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">i urască </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ara natală </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">i o spun în gura mare, sau o tratează ca atare până în gesturile cele mai mărunte, din fiecare zi. Gestul celui care aruncă gunoi pe jos, în stradă, este o marcă a lipsei de respect pentru ora</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ul în care trăie</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">te </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">i prin extensie pentru </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ara căreia îi apar</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ine. În fenomene na</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ionale, ne-am bătut joc de ora</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ele noastre, construind fără niciun respect pentru istorie. Cultură, tradi</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ii, valori, educa</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ie, institu</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ii, toate par distruse </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">i golite de rostul pentru care s-au născut. Mai este undeva un dram din sentimentele celor care ne-au unit, în 1918, în România Mare? Mai avem vreo </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ansă să trăim din nou vremea în care să rostim cu voce tare, fără ru</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ine, cuvintele „patrie" sau „popor"? Vom mai ajunge vreodată să mergem la defilare pentru mândria de a apar</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">ine unei na</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">iuni </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">i nu pentru un blid cu fasole?</span></i><span lang="RO"> Adevărul 1.12.2011<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 61.5pt; text-indent: -0.25in;">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-list: Ignore;">4.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></span><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cadrul „sărbătoare populară” <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 31.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Acest cadru a avut o frecvenţă mare, 35 de articolele din 388 încadrându-se în această cateogrie (9%), număr comparabil cu cea a cadrului „descriere comemorativă”. Acest lucru este explicabil prin faptul că „în general, flexibilitatea spectacolului îl face pe acesta să fie o unealtă bună pentru organizatori, ca </span><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ș</span><span lang="RO">i pentru participan</span><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span><span lang="RO">i mai ales în prezentarea simbolurilor unificare care minimizează contestările” (Kaftan, 2007, p. 314).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 31.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">De la ora 17.00, vasluienii sunt invitaţi la un spectacol folcloric, la Casa de Cultură „Constantin Tănase“. „Va fi un spectacol de înaltă ţinută, în care îşi vor demonstra măiestria cei 80 de membri ai Ansamblului «Joc», din Republica Moldova“, a spus Lucian Onciu, unul dintre organizatori. -</i> Adevărul 30.11.2011<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 31.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 61.5pt; text-indent: -0.25in;">
<span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-list: Ignore;">5.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></span><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cadrul „fasoliada”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO">În construcţia cadrului „fasoliada”, indiferent de tema centrală, se regăsesc cele mai multe subtitluri:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ţuică şi fasole, ca la români</i> Adevărul, 30.11.2009<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></i><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Fasole cu costiţă şi ţuică fiartă de 1 Decembrie, în Bucureşti </i>– România Liberă, 1.12.2010 <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
</blockquote>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6EUk0cOD2qZDzGyOkBZsmTfBhM0-32qhfTzbvN2apg5x0w0JsNJSmgD62M1_zzmWkj-nXJNosAT-Qf78T4xTQcJ3T798Ww0aMfFSaSKC5rwn6h5KNi_fM6MLE7yKH2EvI_1jC61D8DXc/s1600/unire+5.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" psa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6EUk0cOD2qZDzGyOkBZsmTfBhM0-32qhfTzbvN2apg5x0w0JsNJSmgD62M1_zzmWkj-nXJNosAT-Qf78T4xTQcJ3T798Ww0aMfFSaSKC5rwn6h5KNi_fM6MLE7yKH2EvI_1jC61D8DXc/s1600/unire+5.bmp" /></a></div>
<blockquote class="tr_bq">
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Fasole şi cârnaţi de la Onţanu şi Poteraş</span></i><span lang="RO"> Adevărul, 30.11.2010 <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Copiii - la paradă, pensionarii - la fasole Adevărul</i> 2.12.2010 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Defilări, fasole cu cârnăciori, frig şi restricţii în trafic</span></i><span lang="RO"> – Jurnalul Naţional, 1.12.2010 POFTIŢI LA FASOLE ŞI ŢUICĂ! – Jurnalul Naţional 30.11.2009 Descierile fasoliadei încep chiar din paragrafele introductive, acolo unde se oferă informaţii despre locurile unde se va putea lua fasolea, precum şi cantităţile ce vor fi sau au fost oferite: câte porţii, câte kilograme sau câţi litri de vin/ţuică: De 1 Decembrie, Primăria Sectorului 2 le-a pregătit bucureştenilor <i style="mso-bidi-font-style: normal;">13.000 de porţii de fasole ostăşească cu costiţă şi 725 de litri de ţuică fiartă. Astfel, doritorii sunt aşteptaţi la sediul Centrului Administrativ începând cu ora 12:00</i>. Jurnalul Naţional 30.11.2009 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Peste 16.000 de porţii de fasole cu costiţă şi ţuică fiartă vor fi servite joi, de Ziua Naţională a României, în 21 de corturi amplasate în Sectorul 2 al Capitalei.</span></i><span lang="RO"> România Liberă 30.11.2011 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Bătălia pe fasole – redă partea conflictuală a „fasoliadei”,</span></i><span lang="RO"> axându-se pe prezentarea îmbulzelilor, a bătăilor, a cozilor sau pe lupta cu jandarmii, fapt remarcat încă din titluri sau subtitluri: Titluri Bătaie pe fasole de Ziua Naţională Adevărul 1.12.2009 Ploieştenii s-au înghesuit la fasole, cârnaţi şi vin fiert, de 1 Decembrie Adevărul 1.12.2010 Buzău: Îmbulzeală la fasolea na</span><span lang="RO" style="font-family: 'Cambria Math','serif'; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: 'Cambria Math';">ț</span><span lang="RO">ională Adevărul 1.12.2009<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-list: Ignore;">6.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cadrul mişcări/declaraţii naţionaliste<o:p></o:p></span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Marş al Noii Drepte la Târgu Mureş: "Ţinutul Secuiesc - pământ românesc" Aproape 200 de membri ai mişcării Noua Dreaptă şi de la Uniunea Vatra Românească au participat la un marş, miercuri, în municipiul Târgu Mureş şi au scandat lozinci pro-româneşti, transmite NewsIn. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">"Este un marş de bucurie, un marş pentru Ziua Naţională a tuturor românilor.[…] Credem că orice român poate aniversa şi se poate bucura de Ziua Naţională oriunde pe teritoriul României, indiferent de oraş sau judeţ", </b>a declarat Tudor Ionescu, preşedintele organizaţiei Noua Dreaptă. România Liberă 1.12.2010<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Într-adevăr, câteva dintre articolele de presă publicate cu ocazia Zilei Naţionale au redat declaraţii cu conţinut instigator: Laszlo Tokes, la Budapesta</b>: Nu putem uita că Ziua Naţională a României este şi o zi de doliu pentru Ungaria <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a deplâns la Budapesta "tragedia maghiarilor din Transilvania", respectiv semnarea Tratatului de pace de la Trianon, despre care afirmă că îşi face simţite în continuare efectele şi că acestea trebuie remediae, relatează Mediafax, citând MTI. Laszo Tokes a declarat că "bunăvoinţa necondiţionată şi loialitatea nu ne pot face să uităm că Ziua Naţională a României este şi o zi de doliu pentru Ungaria"</b>, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">deoarece actuala "Românie a fost născută prin divizarea Ungariei". </b>Adevărul 1.12.2010 <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 61.5pt; text-indent: -0.25in;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-list: Ignore;">7.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">Cadre cu subiect politic<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Analiza articolelor a dovedit faptul că această categorie de cadre media a însumat cele mai multe itemuri, 82, ceea ce înseamnă 21% din totalul articolelor.<o:p></o:p></span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 61.5pt; text-indent: -0.25in;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-list: Ignore;">8.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">Cadrul „declaraţii politice patriotarde”<o:p></o:p></span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></i></b><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">"<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">De ziua naţională, îi doresc României să fie iubită de cetăţenii ei, oriunde s-ar afla aceştia!</b> Le doresc românilor să redevină patrioţi! Ne doresc să avem înţelepciunea să trecem solidari prin aceste momente dificile!", scrie Udrea în postarea intitulată "La multi ani, România!" - România Liberă 1.12.2010<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Regăsirea tuturor românilor într-un singur stat</span></i></b><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"> a fost un proiect care a cerut sacrificii pe care azi ne este dificil să ni le imaginăm<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">. A fost un vis care a devenit realitate pentru că au existat solidaritatea, curajul şi încrederea în justeţea idealului. Aceasta este lecţia pe care azi o primim de la trecutul nostru, o lecţie importantă pentru viitorul nostru ca naţiune.</b> România poate deveni mai puternică şi mai prosperă făcând apel la valorile care ne-au adus unitatea: determinare, spirit de sacrificiu, încredere în noi înşine. Preşedintele Traian Băsescu – Adevărul, 1.12.2010 <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>"Alba Iulia este simbolul unităţii românilor, este simbolul continuităţii României, este simbolul forţei ţării noastre. Poate mai mult ca niciodată avem nevoie de unitate şi de solidaritate, iar această solidaritate, în primul rând, se regăseşte la Alba Iulia. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Iubesc România pentru oamenii săi, pentru căldura, pentru sufletul, pentru inima şi ospitalitatea de care au dat dovadă întotdeauna"</b>, a declarat Emil Boc, între două porţii de huiduieli din partea ardelenilor săi. – România Liberă 2.12.2011<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>“Mesajul pe care noi am vrut să îl dăm este acela că, aşa cum România a mai trecut de multe ori prin momente grele, o să trecem şi de data aceasta. […] Să aibă putere să treacă peste acest moment; aşa cum am trecut peste anul 1989, aşa o să trecem şi acum. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Cei care ne-au adus aici o să plece, iar noi trebuie să reconstruim România".</b> Preşedintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta, Jurnalul Naţional, 2.12.2010<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 61.5pt; text-indent: -0.25in;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-list: Ignore;">9.<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cadrele „politicieni huiduiţi”, „dispreţul faţă de politicieni” şi „sărbătoare confiscată”<o:p></o:p></span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Premierul Emil Boc a fost huiduit, în această dimineaţă, la Alba Iulia. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">În timpul ceremoniilor, în momentul în care a depus o coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazul, mai multe persoane l-au huiduit pe premier. În paralel, câteva zeci de membri ai PDL au încercat să acopere huiduielile, strigând "România, România", iar unii dintre aceştia s-au îndreptat spre cei care huiduiau, spunându-le să înceteze. "Terminaţi măi nesimţiţilor", a strigat unul dintre bărbaţii aflaţi în zona în care erau grupaţi simpatizanţii PDL</i>. Jurnalul Naţional, 1.12.2011 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Hoţii, hoţii!" - lozincă în Piaţa Sfatului. Parada militară şi cea aviatică din Piaţa Sfatului din Braşov a fost perturbată de câteva zeci de revoluţionari veniţi să-şi strige oful. Ei au scandat „Hoţii, hoţii" făcând referire la membri guvernului Boc. De mai bine de o săptămână, 80 de revoluţionari sunt în greva foamei, după ce au aflat că li se vor anula indemnizaţiile.</i></b> Adevărul, 2.12.2011 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></i></b><span lang="RO">Membrii Partidului Democrat Liberal au fost huiduiţi la depunerea de coroane de la statuia lui Mihai Viteazul. Momentul a fost savurat de reprezentanţii PSD şi PNL. Adevărul 1.12.2010 Articolele din categoria „politicieni huiduiţi” au fost în special reportaje şi comentarii, cadrul acesta îmbinându-se cu cel al „dispreţului faţă de politicieni”: Urmează depunerile de coroane. Din partea Preşedinţiei se depune o coroană din flori roşii. Fără preşedinte. De la Senat, Camera Deputaţilor. De la Guvern. Când se ajunge la jerba din partea PDL, încep huiduielile. Microfonul pârâie, pedeliştii râd jenaţi, primarul portocaliu are o mină cruntă. Dan Diaconescu nu e în direct, aşa că ratează la mustaţă coroana în numele Partidului Poporului. Nu-i bai, că se lipeşte de florile unei asociaţii, ca să-i iasă momentul pe cameră. Jurnalul Naţional, 2.12.2010<o:p></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhteNLk8wlSfVyu84FkZ03hIp062fuuR_2mBdUr9gBzBFuP_AU8rPlF2sUa6pFbNKWKkT3iJk7p2u4WhByMGfAjG3A6bd20bo32CR2lhlYsGPxxr5bj0GaVjr1uq_NCBaBH7z1fj_5XgGI/s1600/unure+3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" psa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhteNLk8wlSfVyu84FkZ03hIp062fuuR_2mBdUr9gBzBFuP_AU8rPlF2sUa6pFbNKWKkT3iJk7p2u4WhByMGfAjG3A6bd20bo32CR2lhlYsGPxxr5bj0GaVjr1uq_NCBaBH7z1fj_5XgGI/s1600/unure+3.jpg" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 14.4pt; margin: 5pt 0in 12pt 49.5pt; tab-stops: 61.5pt;">
<span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;">O emisiune despre Unirea de atunci si despre Romania de astazi ! </span></span></div>
</blockquote>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Unirea de la 1918 in presa de astazi_Pagini din 30 nov 2012.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-25159347727398260242013-02-27T06:36:00.001-08:002013-04-02T05:12:19.412-07:00Ion I.C.Bratianu,un model ? <br />
<blockquote class="tr_bq">
<em><strong>"Un popor care nu stie sa-si apere drepturile sale, in zadar asteapta sprijin peste granita" </strong></em></blockquote>
Ionel Bratianu<br />
<br />
Cu 85 de ani in urma, joi 24 noiembrie 1927 ora 6.45, romanii il pierdeau pe Ion I. C. Bratianu cel care pentru multi este si astazi cel mai important om politic roman ....Folosind o expresie comuna am putea spune ca "a murit cu zile". Astazi infectia de care a suferit s-ar vindeca probabil cu cateva antibiotce. Atunci insa amigdalita a evoluat in "anghina strptococica cu septicemie" si nici un tratament nu i-a mai fost de ajutor.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdEkw4JmqKFvSvLjfTfiUQmidkFcWoC-lpKvnEJ50A3FeW_R4oaOiGf-17JFlv37IGVsz8veJAZlZqZyPueZOCPfg_Q2VLOFXtjEUFokuQLH-ZwRuSNeqXkLdSiqP8bpxWOkowb9KpMK0/s1600/i.i.c.+bratianu+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" gsa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdEkw4JmqKFvSvLjfTfiUQmidkFcWoC-lpKvnEJ50A3FeW_R4oaOiGf-17JFlv37IGVsz8veJAZlZqZyPueZOCPfg_Q2VLOFXtjEUFokuQLH-ZwRuSNeqXkLdSiqP8bpxWOkowb9KpMK0/s1600/i.i.c.+bratianu+2.jpg" /></a></div>
Ii vom dedica emisiunea de astazi pe parcursul careia ii veti putea asculta si vocea. Sunt multe ratiunile pentru care ne intoarcem la evocarea unor astfel de personalitati si intre ele un motiv puternic al fi acela ca se tot vorbeste despre lipsa de modele, despre confuzia de valori care ar 'justifica" in viziunea multora realitatea de astazi si mai ales imposibilitatea de a o schimba... Asa sa fie oare ?<br />
Vom cita in randurile ce urmeaza cateva dintre frazele rostite sau scrise de I.I.C.Bratianu in incercarea de a-l cunoaste cat mai direct posibil si de aprecia daca modul sau de a gandi politica s-a...perimat.<br />
<br />
<blockquote class="tr_bq">
<em><strong>"Cei mai multi isi inchipuie ca politica e un fel de distractie cu foloase si onoruri.politica e ceva grav,grav de tot. ai in mana viata si viitorul tarii tale."</strong></em></blockquote>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh778VZ-uz2Ok6kNQTGEa8Rds9CzkrVzf4YJqC0N-0rSDvxXx_VPQqXbo4gvx2SZDK0Qxp62h1pT3V80tPciLmj3O64N1CkpU9XnRZfByWvzTJ5ckY11m9SJKluNf4QW2j3bzXeY8GTMZY/s1600/i.i.c.+bratianu.png" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><strong><img border="0" gsa="true" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh778VZ-uz2Ok6kNQTGEa8Rds9CzkrVzf4YJqC0N-0rSDvxXx_VPQqXbo4gvx2SZDK0Qxp62h1pT3V80tPciLmj3O64N1CkpU9XnRZfByWvzTJ5ckY11m9SJKluNf4QW2j3bzXeY8GTMZY/s200/i.i.c.+bratianu.png" width="158" /></strong></a></div>
<strong> <em>"In chestiunile cele mari, in acelea de ordin moral care stapanesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare si nationalitate, nu pot fi motive de oportunitate care sa te hotareasca a te compromite, coborandu-te de pe taramul inlt si sigur al principiilor"</em></strong><br />
<br />
<strong><em> </em></strong>Si iata un cuvant adresat in 1919, parlamentarilor :<br />
<br />
<em><strong> " Sunteti domnilor,reprezentantii unui popor care este mandru si poate fi mandru de trecutul sau si care trebuie sa aiba mereu incredere in viitorul sau. Nu scadeti rolul pe care el trebuie sa-l aiba in lume; fiti cat mai modesti pentru persoana dumneavoastra, nu fiti modesti pentru poporul pe care il reprezentati."</strong></em><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisrbdeup1POrGnHn0VsCnVUytN5h0btWcffKJWQbqdJ-loxP3Zoer7fHfZIXsLV4ny6EiE3NbBhlaDbxWI5PjRS0xJhQcQnDjSGTYJJbLwoabLyJNeOjqsecGpTTpWrtIXE1sJgG7gSYc/s1600/i.i.c.+bratianu+3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" gsa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisrbdeup1POrGnHn0VsCnVUytN5h0btWcffKJWQbqdJ-loxP3Zoer7fHfZIXsLV4ny6EiE3NbBhlaDbxWI5PjRS0xJhQcQnDjSGTYJJbLwoabLyJNeOjqsecGpTTpWrtIXE1sJgG7gSYc/s1600/i.i.c.+bratianu+3.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Despre Ion I.C.Bratianu s-a scris si se va mai scrie s-a vorbit si se va mai vorbi ! O vom face si noi astazi cu normalitate, fara exaltari sau cuvinte bombastice, cu convingerea ca istoria noastra are personalitati care merita sa fie evocate si care pot fi chiar.... modele. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQPQfALSIJt11EjchyphenhyphenW18rqAdla20D5yBn0c32rpIWx0nEuzuBTY4yXDXQIdWfjwZAYRi8M7CZoHWd8WwA__MAQd6qcDp3ISpBs8N3QRYI6JmTqWMor-u6bhyphenhypheny7EpOIwDHy8BD5IXQtTM/s1600/ion+bulei.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" gsa="true" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQPQfALSIJt11EjchyphenhyphenW18rqAdla20D5yBn0c32rpIWx0nEuzuBTY4yXDXQIdWfjwZAYRi8M7CZoHWd8WwA__MAQd6qcDp3ISpBs8N3QRYI6JmTqWMor-u6bhyphenhypheny7EpOIwDHy8BD5IXQtTM/s200/ion+bulei.jpg" width="160" /></a></div>
Invitat este domnul profesor universitar dr.Ion Bulei un excelent cunoscator al perioadei, al personalitatii care este personajul principal al emisiunii dar si al doctrinelor politice ce dominau epoca.
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Evocare IIC Bratianu_Pagini din 23 nov 2013.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-61954467462207872552013-02-06T05:33:00.001-08:002013-04-02T05:12:47.588-07:00Islam - religie,istorie,interpretari<br />
Constatam ca, in vremea noastra, referirile la Islam si la lumea islamica au parasit in mare parte abordarile idilice ale basmelor, pildelor de intelepciune. Chiar referirile la prioritatile stiintifice pe care le datoram cu totii invatatilor arabi sunt tot mai rare. <br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoiG2p_bYjwMs1Q1SEABKFW5VSdfrtxvs4Ynd9UmsY_uTPeFdzvu8zkb8qYbnpjdmdukavg4pMDWm2p5XJnXtqtVClWD8mar_hSq_2xYIXBV4F5vrgSY-j1G3eAurWEfvjWydtF02aFxM/s1600/moscheea+albastra.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" jea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoiG2p_bYjwMs1Q1SEABKFW5VSdfrtxvs4Ynd9UmsY_uTPeFdzvu8zkb8qYbnpjdmdukavg4pMDWm2p5XJnXtqtVClWD8mar_hSq_2xYIXBV4F5vrgSY-j1G3eAurWEfvjWydtF02aFxM/s1600/moscheea+albastra.jpg" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Moscheea albastra - Istambul</td></tr>
</tbody></table>
Este in schimb prezent din ce in ce mai mult un discurs politic si politizat cu accente pe pericolele ce pot veni din aceasta zona prezentata ca fiind greu de descifrat si desigur greu de inteles. In acelasi timp, in spatiul public, se aud mai putin vocile intelectualilor, ale specialistilor in cultura si civilizatia islamica si tot mai mult cele ale analistilor, oamenilor politici, militarilor.este in consecinta tot mai greu, pentru noi cei din public, sa ne facem propria parere sa ne formulam propriul punct de vedere. Ne lipsesc conostintele, ne lipsesc reperele, ne lipseste si timpul pe care sa-l dedicam lamuririi unor nedumeriri..... <br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPD8iX2U4eqtXmhKq8kq4nhCg7C5NlrqS_CvR6COPSPrymNKKOJrYR-7Bw-xVHWzmzDqazL31BW8GgFFEWq5KvUX3FSnKFiokUvGCpN6fkeNC1mjCGJcOr8_XvzsRvXeha3K0SWmWGB5o/s1600/moscheea+albastra+2.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" jea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPD8iX2U4eqtXmhKq8kq4nhCg7C5NlrqS_CvR6COPSPrymNKKOJrYR-7Bw-xVHWzmzDqazL31BW8GgFFEWq5KvUX3FSnKFiokUvGCpN6fkeNC1mjCGJcOr8_XvzsRvXeha3K0SWmWGB5o/s1600/moscheea+albastra+2.bmp" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Moscheea albastra - interior</td></tr>
</tbody></table>
Ne-am adresat de aceea unui excelent specialist in istoria si civilizatia islamica, doamna lect.univ.dr.Laura Sitaru, prodecan al Facultatii de Limbi si Literaturi Straine de la Universitatea Bucuresti.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1r-XEMbqNOx4YnYCrZUFghY_41-uSRpkXiL6KPFPlk24lJtzAnoz3CfCwOxIt-NPTJ0F1oLzuG031uuUV-QnOUKv-h7KlSPJPU3hQk-0wRHSWk2Lw3oXHKb8FilHn-qKsmnY_wLf9tec/s1600/laura+sitaru+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" jea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1r-XEMbqNOx4YnYCrZUFghY_41-uSRpkXiL6KPFPlk24lJtzAnoz3CfCwOxIt-NPTJ0F1oLzuG031uuUV-QnOUKv-h7KlSPJPU3hQk-0wRHSWk2Lw3oXHKb8FilHn-qKsmnY_wLf9tec/s200/laura+sitaru+1.jpg" width="148" /></a></div>
Vom vorbi in aceasta emisiune mai ales despre un termen intens folosit dar de cele mai multe ori gresit inteles : JIHAD. Este un cuvant a carui radacina inseamna "a se stradui, a se zbate, a se sili".<br />
Vom afla de pilda ca exista doua Jihaduri, cel minor si cel major, care este, in credinta musulmana, semnificatia lor corecta, in ce masura ea este astazi respectata de credinciosi dar si cum este perceput sensul lor in afara lumii islamice.<br />
Iata de examplu cum infatiseaza Seyyed Hossein Nasr profunda semificatie a Jihadului major, cel interior pe care "omul trebuioe sa-l poarte in permanenta inlauntrul sau" subliniind ca el consta in "tensiunea constanta intre ceea ce parelnic si ceea ce realmente suntem ......"
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Islam_religie istorie_interpretari.Pagini 16 nov 2012 Laura Sitaru.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-44421534265384741232012-12-21T05:07:00.001-08:002013-04-02T05:12:57.987-07:00Cu Larry L. Watts despre mentalitati,mistificari, manipulari si ....comunism<blockquote class="tr_bq">
<blockquote class="tr_bq">
<em>
<blockquote class="tr_bq">
<em>"O stafie umbla prin Europa - stafia comunismului" </em></blockquote>
</em></blockquote>
</blockquote>
Aceasta stafie, vestita de Karl Marx si Frederich Engels in Manifestul Partidului Comunist publicat in primavara anului 1848, a ratacit ea ce a ratacit si in 1917 a coborat dintr-un bine pazit vagon de tren in Rusia zguduita de revolutia burgheza. Avea chipul lui Vladimir Ilici Ulianov.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguNIKljS5rBtz-jzOlSdaotBoySszo6pi4cJUh3t1j5D0DBgiSLhaqtAT31Z14nrV7JTFhGew3cUh4CMmsb2_rzP9U_oOLC1gHR5fxTR7Rg1cR1vkMl8hQwmTO0KkG7E_fzEYGvAvkPKo/s1600/comunisti.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" eea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguNIKljS5rBtz-jzOlSdaotBoySszo6pi4cJUh3t1j5D0DBgiSLhaqtAT31Z14nrV7JTFhGew3cUh4CMmsb2_rzP9U_oOLC1gHR5fxTR7Rg1cR1vkMl8hQwmTO0KkG7E_fzEYGvAvkPKo/s1600/comunisti.jpg" /></a></div>
A luat apoi mii, zeci de mii de alte fete ( dintre care se distinge,fara indoiala, cea a lui Stalin )
si a inceput sa bantuie spatii intinse propovaduind o fericire iluzorie dar aducand, concret, dictaturi ce au provoct milioane de victime.....<br />
Se implinesc 95 de ani de cand comunismul a biruit intr-o tara, sau o tara, Rusia.<br />
Vom vorbi astazi despre comunism dar nu numai despre comunism cu un invitat de exceptie, domnul profesor doctor Larry L. Watts autorul monumentalei lucrari "Fereste-ma, Doamne de prieteni", o carte fundamentala pentru noi romanii, o carte prin care un specialist american ne ajuta sa ne intelegem.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiq-JdBzbjTISLjdvYlgu2-SHNT1V23-ZUXCI5y-qxga3FOML5pALOv7zqJE_-z5CQtZ6ib5I2uaxQwxFcWWGlLImm3xMw7bbUIUjI-p7uQPUbTY8SgLItjdaGa3HRuIgZ5Q4Mzr4k3B8w/s1600/larry+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" eea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiq-JdBzbjTISLjdvYlgu2-SHNT1V23-ZUXCI5y-qxga3FOML5pALOv7zqJE_-z5CQtZ6ib5I2uaxQwxFcWWGlLImm3xMw7bbUIUjI-p7uQPUbTY8SgLItjdaGa3HRuIgZ5Q4Mzr4k3B8w/s1600/larry+2.jpg" /></a></div>
Spuneam ca nu vom vorbi doar despre comunism pentru ca vazand cat de rezistente sunt trasaturi ale "omului nou", cum mistificari ori manipulari ale istoriei influenteaza mentalitati contemporane,ne-am gandit sa extindem tema discutiei. <br />
Vom sublinia de pilda cat de mult rau pot face astazi minciunile prin care se acredita ideea ca romanii (ardeleni)sunt incapabili sa produca valori culturale sau sa asimileze civilizatia. Ne vom opri si vom analiza consecintele cunoscutei sintagme potrivit careia "un indian bun este indianul....mort".<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxaG6TAqxRXj1e1RZjfbwIotSSLKIxqNJYfCknjwvympnur1xZBhFZASARFDLwXQEmll5ie5v1qEUe6OTZULlcG0QPCokH1GE0vzZQM5fGbTbH8dbFUYlUVi569sqxHh3QtFy4iNsh5p0/s1600/larry+1.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" eea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxaG6TAqxRXj1e1RZjfbwIotSSLKIxqNJYfCknjwvympnur1xZBhFZASARFDLwXQEmll5ie5v1qEUe6OTZULlcG0QPCokH1GE0vzZQM5fGbTbH8dbFUYlUVi569sqxHh3QtFy4iNsh5p0/s1600/larry+1.bmp" /></a><br />
Vom starui cu deosebire asupra raului facut de propaganda sovietica ce a urmat unirii de la 27 martie 1918 care sustinea ca sustinea ca administratia romaneasca a fost o adevarata calamitate pentru Basarabia si care produce si astazi efecte. <br />
Suntem convinsi ca reaintalnirea cu domnul profesor Larry L. Watts ne va aduce din nou prospetimea unor analize necenzurate de prejudecati.
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Mistificari si manipulari. Pagini din 9 nov 2012.Larry Watts.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-80712627728345374372012-12-13T05:52:00.001-08:002013-04-02T05:13:07.199-07:00Tovarasi de drum<br />
<blockquote class="tr_bq">
<blockquote class="tr_bq">
<em> "Daca reactiunea castiga credeti ca o s-o lasam in viata 24 de ore? O sa ne luam imediat revansa."</em></blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
Petru Groza,14 februarie 1946 </blockquote>
</blockquote>
Aceste cuvinte rostite de Primul Ministru al unei Romanii care credea inca in posibilitatea revenirii la democratia cea adevarata ne arata clar ca "democratia populara" insemna cu totul altceva. Moartea reactiunii era era de fapt programul electoral dar si de perspectiva al guvernului, al partidului comunist care il conducea dar mai ales al marelui regizor de la Kremlin. <br />
Nu stim ce vor fi inteles petrolistii carora li se adresa Groza. Este insa clar ca strategia de preluare totala a puterii de catre comunisti le era necunoscuta sau le parea de necrezut chiar si liderilor partidelor democratice, adiaca celor ce intruchipau condamnata reactiune... Daca ar fi descifrat semnele ? Daca le-ar fi descifrat tot nu credem ca ar fi putut impiedica comunizarea Romaniei.<br />
Vorbele lui Groza mai arata insa si altceva. Conducatorul guvernului de "larga concentrare democratica" se temea de alegeri fiindca stia ca optiunile populare nu-i sunt favorabile. Asa a si fost cu toate ca pentru a limita proportiile infrangerii (rezultatele adevarate erau oricum destinate unor, putini, privilegiati) s-a desfasurat o intreaga gama de actiuni de "inginerie politica".Intre ele, extrem de importanta, cea de subminare a puterii si influentei opozitiei. Aici se incadreaza si crearea de dizidente, inventarea sau descoperirea tovarasilor de drum.<br />
La 10 mai 1946 presedintele PSD, Constantin Titel Petrescu si un grup de fideli este silit sa paraseasca propriul partid ce votase continuarea colaborarii cu comunistii. Este provocata si "scindarea frontului burghez".Este stimulata dizidenta Anton Alexandrescu , din PNT si mai ales este cultivat autenticul om politic Gheorge Tatarescu pentru a da o lovitura puternica liberalilor.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBhfAA-hjsM-9mXwKTKBIf0D3FyrD2eYO1rs6CyZ91gX4RpOLrrfxsFOMU6S0ZAWG2cTm17azQE7vcHE9oW9H-DDc8N5N1WQn9Lx6khPl8I931qfWr1fDVUkRP42M6WMuVza6h54Mdqbg/s1600/tatarescu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img bea="true" border="0" height="136" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBhfAA-hjsM-9mXwKTKBIf0D3FyrD2eYO1rs6CyZ91gX4RpOLrrfxsFOMU6S0ZAWG2cTm17azQE7vcHE9oW9H-DDc8N5N1WQn9Lx6khPl8I931qfWr1fDVUkRP42M6WMuVza6h54Mdqbg/s200/tatarescu.jpg" width="200" /></a></div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhb8PIafl2Fk50-ds3Te7BkIHdLyeUrYq9undxEQ3i7OlZLvcfmP0FCEIufuYxkxlTSOeiqlPSdOmhw_d7MOzfg2ZsdjpnuDtdivehN3Y8RrVaMLS9c7rJZGo7HjECr-KdphIkA8nWgta0/s1600/tatarescu+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img bea="true" border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhb8PIafl2Fk50-ds3Te7BkIHdLyeUrYq9undxEQ3i7OlZLvcfmP0FCEIufuYxkxlTSOeiqlPSdOmhw_d7MOzfg2ZsdjpnuDtdivehN3Y8RrVaMLS9c7rJZGo7HjECr-KdphIkA8nWgta0/s200/tatarescu+1.jpg" width="144" /></a><br />
<blockquote class="tr_bq">
<blockquote class="tr_bq">
Vom vorbi in emisiunea din aceasta saptamana despre tovarasi de drum cu speciala subliniere a taiectoriei lui Gheorghe Tatarescu. de ce era atat de important Tatarescu pentru comunisti ? Iata opinia regretatului istoric Florin Constantiniu : " <em>In cosmetica politica, destinata sa convinga Occidentul ca URSS nu aduce la putere partidele comuniste in tarile ocupate de Armata Rosie, ci sprijinea coalitii ale "fortelor antifasciste", prezenta lui Gheorghe Tatarescu ( ca vicepremier si Ministru de Externe) era arhioportuna: un fost prim ministru al unui guvern regal, binecunoscut in Occident si in relatii stranse cu presedintele Cehoslovaciei ,Edvard Benes, el insusi conins ca "lumina vine de la rasarit"</em> </blockquote>
</blockquote>
Acelsi istoric subliniaza "<em> respectabilitatea burgheza"</em> a lui Tatarescu pe care "<em>sovieticii, cu marea lor abilitate, erau hotarati s-o exploateze la maximum" </em>dar si "<em>trecutul usor santajabil" </em>care il facea pe Tatarescu aliatul perfect.<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKRn-BCnpcMoeB0lnC97P-SHPd4Ho1V5FfQDZ8Oa2-h8F6zEi9kSjTyFld1ydbN-seiUWwkYBDdIEoqGIoFChxe2jj7BBkZ5vbBdSMO_Uf8IEPPGs7l1uA2MySY_EUaxiVVI90QKEPukM/s1600/tarau+virgiliu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img bea="true" border="0" height="149" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKRn-BCnpcMoeB0lnC97P-SHPd4Ho1V5FfQDZ8Oa2-h8F6zEi9kSjTyFld1ydbN-seiUWwkYBDdIEoqGIoFChxe2jj7BBkZ5vbBdSMO_Uf8IEPPGs7l1uA2MySY_EUaxiVVI90QKEPukM/s200/tarau+virgiliu.jpg" width="200" /></a><br />
<blockquote class="tr_bq">
<blockquote class="tr_bq">
Vom urmari in detaliu traiectoria politica a lui Gheorghe Tatarescu incercand sa intelegem si aceasta dimensiune, sa-i zicem diplomatica, a procesului de preluare a puterii de catre comunisti in Romania avandu-l ca invitat pe domnul conf.univ.dr. Virgiliu Tarau de la Universitatea "Babes Bolyai " din Cluj Napoca, un cercetator ale carui contributii stiintifice sunt esentiale pentru intelegerea modului in care s-a produl instaurarea comunismului la noi. </blockquote>
</blockquote>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Tovarasi de drum. Pagini din 2 nov 2012 Virgiliu Tarau.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-41111371879860872562012-12-04T02:57:00.001-08:002013-04-02T05:13:17.835-07:00Sighet 2012 - Scoala de vara<br />
De cate ori am sansa sa vizitez Memorialul de la Sighet ma simt.....elev. Am nu doar impresia ci convingerea ca imi studiez propria bografie vazand imagini care ar trebui sa-mi fie cunoscute dar pe care, desi apartin timpului meu, le privesc si le inteleg pentru prima oara.Mi-am dat seama demult ca poetii, scriitorii in general, pot ramane in constiinta succesivelor generatii nu doar prin ctitorirea unor " orase de silabe" ci si prin demersuri mult mai apropiate de concret dar nu mai putin legate de vocatie,talent, convingere si perseverenta. Doamna Ana Blandiana si domnul Romulus Rusan sunt insa, din pacate, exeple singulare.Ma emotioneza asadar fiecare popas la Sighet si ma gandesc la impresia pe care "vizitarea comunismului" o produce asupra unui tanar care nu a avut nesansa sa-l traiasca....poate si de aceea de 15 ani am consacrat o emisiune de istorie pparticipantilor la Scoala de vara. O vom face si in acest an. va invitam sa ascultati emisiunea noastra dupa ce veti parcurge o scurta prezentarea evenimentului pe care am preluat-o, ca si fotografiile, de pe site-ul Fundatiei Academia Civica .<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMjKnWpuLKdzkyBiOO6sT42FbMRHl8p4lBhW_gupjb8HmFiseRxj7Rtzt-KqCDfydw_pV_O7Gwmaf7eSQige6Y7Tf0VeJJ4oCjS94MxkDOUZBhFiWD11Z7uyhJ1eOwyVQ3YsztMOsla3g/s1600/sighet+1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMjKnWpuLKdzkyBiOO6sT42FbMRHl8p4lBhW_gupjb8HmFiseRxj7Rtzt-KqCDfydw_pV_O7Gwmaf7eSQige6Y7Tf0VeJJ4oCjS94MxkDOUZBhFiWD11Z7uyhJ1eOwyVQ3YsztMOsla3g/s320/sighet+1.jpg" tea="true" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<span style="font-family: Arial Unicode MS;"> Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, al cărui presedinte fondator este Ana Blandiana, este un proiect al Fundatiei Academia Civică, desfasurat din 1993 si aflat din 1995 sub egida Consiliului Europei. <o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqjrjyZyvZQimbq7GF8mjeRdwMuwFOgTfO6-B861lhW34Nqwk5higIfQlHvUB_sMlsv8sM4iepbcIPn1QBo8v0S8tEkdFAYCE_q5BM4fXb_Sln306Vy5szupl4zHVLwvmebe-rhTdV5ys/s1600/Sighet.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqjrjyZyvZQimbq7GF8mjeRdwMuwFOgTfO6-B861lhW34Nqwk5higIfQlHvUB_sMlsv8sM4iepbcIPn1QBo8v0S8tEkdFAYCE_q5BM4fXb_Sln306Vy5szupl4zHVLwvmebe-rhTdV5ys/s1600/Sighet.bmp" tea="true" /></a></div>
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;"> Fundatia Academia Civică, în colaborare si cu suportul financiar al Fundatiei Konrad Adenauer si al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu sprijinul Ambasadei Republicii Cehe în Bucureti, Institutului Polonez, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chisinau a organizat în perioada 16-23 iulie 2012 cea de-a XV-a editie a Scoalii de Vară de la Sighet.<o:p></o:p></span></span><br />
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;"> Cursurile Scolii de Vară - al carei rector este istoricul Stéphane Courtois, autorul „Cartii Negre a Comunismului” si moderator Romulus Rusan, directorul Centrului de International de Studii asupra Comunismului - s-au desfasurat în sala de conferinte a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistentei, din Sighetu Marmatiei. </span></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJDmdb4rmZfzkfNej9pKD3NqHXk9r86YX17UnV46UhyphenhyphenFx7K7mOdqmrBfjSQ7-h1NrE1qU9CyTdLeLn4GP_3YJtqeUDEYc2FGxy78nfZBSCJuiltMmuLOldo0b_lPwopSsiOCs3aIlZB-8/s1600/sighet+5.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJDmdb4rmZfzkfNej9pKD3NqHXk9r86YX17UnV46UhyphenhyphenFx7K7mOdqmrBfjSQ7-h1NrE1qU9CyTdLeLn4GP_3YJtqeUDEYc2FGxy78nfZBSCJuiltMmuLOldo0b_lPwopSsiOCs3aIlZB-8/s200/sighet+5.jpg" tea="true" width="200" /></a></div>
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;"> </span></span><span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;">Participantii la Scoala de Vară au fost elevi si profesori de istorie admisi în urma unui concurs de eseuri a carui temă centrală a fost „Evolutia ideii de lustratie în România”. Conferentiarii au fost renumiti istorici si oameni de cultură din tară si de peste hotare (Germania, Franta, Italia, Polonia, Ungaria, Cehia, Republica Moldova) care au tratat diferite subiecte legate de comunism sau de viata si activitatea unor mari personalitati. <o:p></o:p></span></span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-UEwnmCWmz03nlFOcM5s1sHb_zDTrLd69tKGflAbN2NqMlXT03eWcwzmKRvSf2XJL8msNADtdXq8heJeKIYsiYgUX64MxAH2Ylbx7601S-8A_3UP9jW57Sbvh73iW-P86Z0uRDpPfi6E/s1600/sighet+3.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-UEwnmCWmz03nlFOcM5s1sHb_zDTrLd69tKGflAbN2NqMlXT03eWcwzmKRvSf2XJL8msNADtdXq8heJeKIYsiYgUX64MxAH2Ylbx7601S-8A_3UP9jW57Sbvh73iW-P86Z0uRDpPfi6E/s200/sighet+3.jpg" tea="true" width="200" /></a></div>
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Academicianul Alexandru Zub a evocat, printre marile modele intelectuale ale generatiei sale, pe istoricul Vasile Pârvan. Prof. ing. Nicolae St. Noica a analizat istoria de 150 de ani a uneia dintre institutiile de mare traditie ale statului român, Ministerul Lucrarilor Publice. </span></span><br />
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;"> Profesorul italian Bruno Mazzoni a reluat, într-o interpretare originală, temele folclorice si antropologice ale cimitirului de la Sapânta. Dintre participantii francezi, eseistul Thierry Wolton a facut o paralelă multiplă a relatiei între tarani si comunism, iar politologul Patrick Moreau a pus fată în fată tendintele comuniste si postcomuniste în comunitatea europeană a secolului XXI. </span></span><br />
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;"> Subiecte privitoare la relatia culturală a intelectualului cu societatea în comunism au fost tratate în comunicarile istoricilor Clara Mareş si Cristian Vasile si a scriitorului Helmuth Frauendorfer, iar destinul fostilor detinuti politici după decembrie 1989 a fost discutat la o masă rotundă de Nistor Man (Târgu Mureş) si Teodor Stanca (Timisoara). Vartan Arachelian si ing. Ioan Manucu au evocat prima fereastră deschisă spre libertatea televiziunii în urmă cu 20 de ani, Soti.</span></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhq6LxzUsLvIJ1VSBP3n3GoWS0wyW3bd5MAMrC7JRE3nJ4PqdUvkbgsx8AZbB-miZcR6WRrO3ZmdzdrezuZXpnNCIlEdafFmyzEsuxTW3H-kJoqMznrSFSWxDNEfHoxS8u8LfgPphb70kw/s1600/sighet+4.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhq6LxzUsLvIJ1VSBP3n3GoWS0wyW3bd5MAMrC7JRE3nJ4PqdUvkbgsx8AZbB-miZcR6WRrO3ZmdzdrezuZXpnNCIlEdafFmyzEsuxTW3H-kJoqMznrSFSWxDNEfHoxS8u8LfgPphb70kw/s200/sighet+4.jpg" tea="true" width="200" /></a></div>
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;"> Un loc central în cadrul discutiilor l-a ocupat analiza comparată a ideii de lustratie în diferite tari. Pe această temă au luat cuvântul în zilele de miercuri si joi: Florian Mihalcea (Timisoara), Hubertus Knabe (Berlin), Pavel Zacek (Praga), Patryk Pleskot (Varsovia), Gábor Bánkúti (Pecs), Katharina Kilzer (Frankfurt pe Main), Helmut Müller-Enbergs (Berlin), Rita Schorpp-Grabiak (Berlin). <o:p></o:p></span></span><br />
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;">Ziua de sâmbată a fost dedicată unei mese rotunde despre Basarabia la care au participat importanti istorici si ziaristi din Chisinau, München si Bucuresti, prof. Anatol Petrencu, jurnalistul Mircea Carp, prof. Ana Bantoş, Alexandru Bantoş.<o:p></o:p></span></span><br />
<span lang="RO" style="mso-bidi-font-family: 'Times New Roman';"></span><span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;"> De asemenea, elevii si profesorii prezenti la Şcoala de Vară au avut ocazia să viziteze Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, </span></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1yYUu9nFkRnDAPpF8vmcOSjzhAjYaPZpY9VuSF-JORF4MoIsFv9A7sIfkV1RMAwwrj2VyHSTF_2VWToob3UZ0K3nquROW1phXuDQBWOOZvcJiHnC94NxsCoIhNhkGB8-4E3iQanUDEi0/s1600/sighet+6.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="227" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1yYUu9nFkRnDAPpF8vmcOSjzhAjYaPZpY9VuSF-JORF4MoIsFv9A7sIfkV1RMAwwrj2VyHSTF_2VWToob3UZ0K3nquROW1phXuDQBWOOZvcJiHnC94NxsCoIhNhkGB8-4E3iQanUDEi0/s320/sighet+6.jpg" tea="true" width="320" /></a></div>
<br />
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;">să vizioneze filme cu tematică istorică, dar si dedicate sarbatoririi Anului Caragiale, să participe, ca în fiecare an, la un foc de tabară si să facă o excursie la Manastirea Rohia, în memoria părintelui Nicolae Steinhardt, cu ocazia centenarului nasterii sale.</span></span><span lang="RO"><span style="font-family: Arial Unicode MS;"></span></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZ-UpyiE_EMdbC7UBzipfQ7nZOIXEI36gRvC2GuMrvr7CoW67QqzVKrrJBKfIwCGhiK4KcT6duJUtJUcauhLV6AUkK_D9QsXdZ-kOXflzxZpUJGnfEIfc3BNe-EMToXw4zdLXdkS0ElQM/s1600/ioana+boca.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZ-UpyiE_EMdbC7UBzipfQ7nZOIXEI36gRvC2GuMrvr7CoW67QqzVKrrJBKfIwCGhiK4KcT6duJUtJUcauhLV6AUkK_D9QsXdZ-kOXflzxZpUJGnfEIfc3BNe-EMToXw4zdLXdkS0ElQM/s1600/ioana+boca.jpg" tea="true" /></a></div>
<span style="font-size: small;"> Invitatii acestei intalniri radiofonice cu trecutul dar si cu prezentul sun domnisoara dr. Ioana Boca, dirctor executiv al Fundatiei Academia Civica si cativa tineri participanti la cursurile scoalii de vara :</span><br />
Teodor Cristopher Uglea, Colegiul National "Dimitrie Cantemir " Onesti<br />
Ioana Mare, colegiul National " Gheorghe Vranceanu", Bacau<br />
Maria - Diana Banu, Colegiul National "B.P. Hasdeu". Buzau<br />
Victor Constantin Vladut, Colegiul National Pedagogic " Stefan Odobleja ", Drobeta Turnu Severin<br />
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Scoala de vara. Sighet 2012 Pagini 26 oct 2012 Ioana Boca.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-86657861289559259222012-11-21T06:40:00.000-08:002013-04-02T05:13:27.125-07:00Serbarile incoronarii.15 octombrie 1922<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1VammaySw9Lz5iJKr0pISThPdJ6mXm1u9mAiQQowm6ObsU0eYT2nYfZBQghShxYJ7tIG08GCmX9so99jdOkZq5dQP6M61GyoetcvnDIc8kBYuk58OoTNviGttg8qmkGO_RH_Vu5psju8/s1600/incoronare+6.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" rea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1VammaySw9Lz5iJKr0pISThPdJ6mXm1u9mAiQQowm6ObsU0eYT2nYfZBQghShxYJ7tIG08GCmX9so99jdOkZq5dQP6M61GyoetcvnDIc8kBYuk58OoTNviGttg8qmkGO_RH_Vu5psju8/s1600/incoronare+6.jpg" /></a></div>
Reproducem mai intai proclamatia pe care, la 15 ocombrie 1922, Regele Ferdinand I o adresa participantilor la ceremonia si serbarile incoronarii desfasurate la Alba Iulia si in egala masura, tuturor romanilor.<br />
<em> „Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României, am moştenit Coroana României, după glorioasa domnie a Regelui Întemeietor. Suindu-mă pe tron am rugat cerul să dea rod muncii ce, fără preget eram hotărât să închin iubitei mele ţări, ca bun român şi rege. Pronia cerească a binecuvântat şi prin bărbăţia poporului şi vitejia ostaşilor ne-a dat să lărgim hotarele Regatului şi să înfăptuim dorul de veacuri al neamului nostru. Am venit astăzi cu regina, care ne-a fost tovarăşă în credinţa neclintită la restrişte şi la bucurie ca printr-această sărbătoare să consacrăm în faţa Domnului şi a scumpului nostru popor legătura ce ne uneşte deapururea cu dânsul. </em><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggLKWRXlb_DzmSZc6ZDrBX28ZU9WxysO0HloiS_f-dYW3h8CW8iYPlL4a2lF79_mKzwwnPa4OtpQx9xSmjOeVlb8lWPiGevxKOFo7_iGfKtglMwBfk-MMAUCTCmBcl7VBqEmOMfAb_U0k/s1600/Incoronare+5.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" rea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggLKWRXlb_DzmSZc6ZDrBX28ZU9WxysO0HloiS_f-dYW3h8CW8iYPlL4a2lF79_mKzwwnPa4OtpQx9xSmjOeVlb8lWPiGevxKOFo7_iGfKtglMwBfk-MMAUCTCmBcl7VBqEmOMfAb_U0k/s1600/Incoronare+5.jpg" /></a></div>
<br />
<em> Punând pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, coroana de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile şi de pretutindeni prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe acei care au proclamat-o într-un glas şi o simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare. Într-aceste clipe gândul meu se îndreaptă cu recunoştinţă către viteaza şi iubita noastră armată. </em><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfM0OJl-owa43yU1c2ZSF0Id_SoLmmb5O0PtkeEfC3fhcAfPiDZsG4AiLBF8G8VI-Tm5O6p56Kq04F9Ayo-U1o9T5vnY0fcok4aHb4slk42iTJpnt0eQRkgEynTbjN9ZL8dIZbp559e9U/s1600/incoronare+1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" rea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfM0OJl-owa43yU1c2ZSF0Id_SoLmmb5O0PtkeEfC3fhcAfPiDZsG4AiLBF8G8VI-Tm5O6p56Kq04F9Ayo-U1o9T5vnY0fcok4aHb4slk42iTJpnt0eQRkgEynTbjN9ZL8dIZbp559e9U/s1600/incoronare+1.jpg" /></a></div>
<br />
<em> Pentru răsplata trudelor trecutului, rog Cerul ca poporul nostru să culeagă în pace roadele lui binecuvântate şi să propăşească în linişte, frăţie şi muncă harnică. Cu inima plină de dragoste şi credinţă mărturisesc dorinţele sufletului meu. Vreau ca ţărănimea, stăpână pe veci pe ogoarele ce le-a dobândit, să le aibă de-a puterea de rodire în folosul ei şi al binelui obştesc. Vreau ca muncitorimea, credincioasă patriei, să-şi afle soarta tot mai prosperă într-o viaţă de armonie şi de dreptate socială. Vreau ca, în hotarele României Mari, toţi fiii buni ai ţării, fără deosebire de religie şi de naţionalitate, să se folosească de drepturi egale cu ale tuturor românilor, ca să ajute cu toate puterile statul, în care Cel de Sus a rânduit să trăiască împreună cu noi. </em><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3Qd9l-XSf2b2TTlzg93ZQqIGIHXxrZJE2c_fsOljOEOU0jP6e2XK9pNVOcjYt6MVUWy64DOidtnxnmekPTr9bAcsjuR9a9xYMKpDNWfExElRAVciNW2yw5OCpfye1CwKoor7HPkvn3vs/s1600/incoronare+7.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" rea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3Qd9l-XSf2b2TTlzg93ZQqIGIHXxrZJE2c_fsOljOEOU0jP6e2XK9pNVOcjYt6MVUWy64DOidtnxnmekPTr9bAcsjuR9a9xYMKpDNWfExElRAVciNW2yw5OCpfye1CwKoor7HPkvn3vs/s1600/incoronare+7.jpg" /></a></div>
<br />
<em> Vreau ca românii din toate straturile sociale, însufleţiţi de năzuinţa unei înfrăţiri naţionale, să se folosească toţi de legitima ocrotire a statului. Vreau ca în timpul domniei mele, printr-o întinsă şi înaltă dezvoltare culturală, patria noastră să-şi îndeplinească menirea de civilizaţie ce-i revine în renaşterea orientului european după atâtea veacuri de cumplite zbuciumări. Sunt sigur că, în îndeplinirea marei noastre datorii voi avea sprijinul tuturor bunilor fii ai ţării, nedespărţiţi în gând şi-n faptă în jurul tronului. Acestei sfinte misiuni, în neclintita unire cu poporul nostru, voi închina toate puterile mele de om şi rege şi asupra ei chem, în această zi solemnă de înălţare sufletească binecuvântarea celui atotputernic."</em><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<em> </em><strong><em> </em> Va vom invita apoi sa urmari emisiunea pe care o dedicam acestui eveniment si al carei invitat este domnul prof.univ.dr. Ioan Scurtu, un prufund cunoscator al istoriei interbelice a Romaniei.</strong><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0glcTWv9kcjOUYQ9tLexIJYc_FCfXi7QRygJUOW1-dmDJEXACe-75kjoEfk4xZeoGPOBWhjeQ8pvESDbn1bs-P2kYQILfgEGUlsG49ZBv1c3e5QuT3C9Tz7qiKYafVDFkxo9PyOKeKgY/s1600/ioan+scurtu+1.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><strong><img border="0" height="200" rea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0glcTWv9kcjOUYQ9tLexIJYc_FCfXi7QRygJUOW1-dmDJEXACe-75kjoEfk4xZeoGPOBWhjeQ8pvESDbn1bs-P2kYQILfgEGUlsG49ZBv1c3e5QuT3C9Tz7qiKYafVDFkxo9PyOKeKgY/s200/ioan+scurtu+1.jpg" width="133" /></strong></a></div>
<strong> Vom vorbi despre eveniment, despre contextul politic si social al desfasurarii lor fara a neglija aspectele sa le spunem ancdotice,mica istorie, care il insoteste in timp aducand un plus de ....sare si piper. </strong><br />
<strong> Vom discuta desigur si despre pozitiile nuantate adoptate de unii lideri politici marcanti. De pilda cele ale generalului Averescu si a lui Nicolae Iorga (care a acceptat sa participe<em> doar din devotament pentru Coroana).</em> Sau ale lui Iuliu Maniu si Ion Mihalache care impreuna cu prtidele pe care le conduceau, Partidul National Roman si Partidul Taranesc, au refuzat invitatiile la Alba Iulia afirmand ca Sebarile Incoronarii fusesera coborate la</strong> <strong>" rolul unei simple manifestatii de partid". Se avea desigur in vedere influenta veche si noua pe care Ionel Bratianu si PNL o exercitau asupra Suveranului. </strong><br />
<strong> Lipsa de viziune ? Greu de etichetat altfel acest tip de atitudine care chiar daca avea o solida motivatie in acea vreme este dificil de inteles astazi.....</strong><br />
<em> </em><strong>Evenimentul desfasurat cu noua decenii in urma a ramas in istorie ca unul de triumf national. Marele savant Nicolae Iorga aprecia ca atunci "<em>printr-un fericit destin, i-a fost dat Regelui Ferdinand sa poarte coroana stropita cu mult si scumpsage, sa culeaga dupa trei sute de ani mostenirea lui Mihai Viteazul"</em></strong><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4p-WSpezHhsHo5mN1GvcyH5mORDuzQsiStlgJBI0CUyjRPDxjPEWZH1EnGrQQy8j_Pz_QqXdlB2mQRXCwFSFf0xIpzadPyO-jZ3arfjsLdTMzUxO5sFNm6S9F3M79uxPrhT2vAGspEmc/s1600/Incoronare+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" rea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4p-WSpezHhsHo5mN1GvcyH5mORDuzQsiStlgJBI0CUyjRPDxjPEWZH1EnGrQQy8j_Pz_QqXdlB2mQRXCwFSFf0xIpzadPyO-jZ3arfjsLdTMzUxO5sFNm6S9F3M79uxPrhT2vAGspEmc/s1600/Incoronare+2.jpg" /></a></div>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Serbarile Incoronarii. Pagini din 19 oct 2012 Ioan Scurtu.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object>danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3825562343291483581.post-44017624915340832612012-11-19T07:32:00.000-08:002013-04-02T05:13:36.489-07:00Grigore al III- lea Ghica, un domnitor martir.<em> </em><em> </em><em> </em><br />
<em> </em><br />
<br />
<blockquote class="tr_bq">
<blockquote class="tr_bq">
<blockquote class="tr_bq">
<em></em> "Ocuparea Bucovinei nu corespunde cu asigurarile ce se dau Portii de Curtea Austriei. Partea ocupata a Moldovei intrece in imbelsugare si valoare toate cealalalta parte a tarii. Locuitorii Moldovei cer cu staruinta ca Poarta sa-i apere in contra unei pierderi atat de importante.<br /> Moldovenii se afla in mare neliniste, ce mijloace sa afle pentru a inlatura pericolul, daca sa lucreze singuri cu insesi puterile lor pentru a lor scapare sau daca, nefiind aparati de suzeranul lor sa alerge la o alta putere straina"<em> </em></blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMpfk3fAnOhljF7rbpi7QTqyM06esbQ5qg3ZSbyFFDd_1pjptiKU0ufCWVTt1G-QxOtVWkkXI5hSHxwNqlB0NmiDDIaEE8Wlgg1ZqcutaeHgQxy3-BTql8r7xIxPOsSdk8KN8I5YTtpEc/s1600/grigore+III+ghica.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" rea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMpfk3fAnOhljF7rbpi7QTqyM06esbQ5qg3ZSbyFFDd_1pjptiKU0ufCWVTt1G-QxOtVWkkXI5hSHxwNqlB0NmiDDIaEE8Wlgg1ZqcutaeHgQxy3-BTql8r7xIxPOsSdk8KN8I5YTtpEc/s1600/grigore+III+ghica.bmp" /></a><strong> Acest fragment din depesa pe care Grigore al III- lea Ghica,domnitorul Moldovei a trimis-o Sultanului dupa ce din trupul tarii fusese desprinsa Bucovina este pilduitoare din cel putin doua puncte de vedere. </strong></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<strong> Mai intai pentru ca ea inregistreaza reactia domnitorului la o rapire ce i se vadea a fi deopotriva importanta si injusta. Este apoi de remarcat fermitatea exprimarii ceea ce denota nu doar increderea in dreptatea celor sustinute ci si o atitudine independenta chiar amenintatoare la adresa Portii care, fata de schematismul in care am fost obisnuiti a incadra domniile fanariote, surprinde......<br /> Ce-l indreptatea pe voda Ghica sa-si permita a-i sugera </strong></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<strong>Sultanului ca Moldova si-ar putea alege un alt protector ( Rusia?). Iata doar una dintre problemele pe care le vom discuta in emisiunea noastra.</strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<strong> Vom evoca desgur figura tragica a autorului acestei depese, Grigore al III- lea Ghica, un domnitor luminat,dusman al Imperiului Austriac si prieten al celui Rus, bun organizator si inamic al abuzurilor, ctitor de biserci, de scoli dar si de fabrici, preocupat nu doar de propria bunastare ci si de cea a celor pe care ii carmuia. </strong></div>
<blockquote class="tr_bq">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXsMC2-NgtEd3Phq293txZiByPVGSmP9bkArZiNFfOkTw-Lh9van_XJXDbuhwbaYnUU9IUO0usTxWB-vn7xM2B7EP_6HuGUf8fZwbOw1onc1yAg5nc5PfgKVSHQFaoGWa261v89UABeVg/s1600/georgeta+filitti.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" rea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXsMC2-NgtEd3Phq293txZiByPVGSmP9bkArZiNFfOkTw-Lh9van_XJXDbuhwbaYnUU9IUO0usTxWB-vn7xM2B7EP_6HuGUf8fZwbOw1onc1yAg5nc5PfgKVSHQFaoGWa261v89UABeVg/s1600/georgeta+filitti.jpg" /></a></div>
Invitata noastra este doamna prof.dr. Georgeta Filitti excelent cunoscator al istoriei acestei perioade. Vom starui fireste asupra imprejurarilor care au facut posibila executarea domnitorului, de catre un capugiu trimis de Poarta, in chiar capitala Moldovei, in noaptea de 1 spre 2 octombrie 1777 in casele "Beilicului". Sfarsea astfel un domnitor inteligent si patriot care incercase sa construiasca o politica proprie manevrand intre austrieci,rusi si turci dar care a cazut victima intrigilor tesute peste capul sau de cei pe care credea ca-i poate folosi in acest demers de obtinere a unei mai sporite autonomii. Daca in vizita la Iasi patrundeti in biseca Sfantul Spiridon unde a fost inmormantat, cugetati o clipa la cel ce a fost Grigore al III- lea Ghica si la curajul sau de a protesta, intr-o vreme (ca si altele) a supunerii, fata de un targ incheiat, ca de obicei, intre cei mari pe seama celor mici. Bucovina, instrainata atunci la 7 mai 1775 va reveni in trupul tarii abia in noiembrie 1918.</blockquote>
<br />
<script language="JavaScript" src="http://radiocultura.ro/audio player/audio-player.js"></script>
<object data="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf" height="24" id="audioplayer2" type="application/x-shockwave-flash" width="460">
<param name="movie" value="http://radiocultura.ro/audio player/player.swf">
<param name="FlashVars" value="playerID=audioplayer2&soundFile=http://www.paginideistorie.radiocultura.ro/audio/Pagini din 12 oct 2012.Georgeta Filittt.mp3">
<param name="quality" value="high">
<param name="menu" value="false">
<param name="wmode" value="transparent">
</object> danmanolache54http://www.blogger.com/profile/04459256012040988695noreply@blogger.com0