miercuri, 21 noiembrie 2012

Serbarile incoronarii.15 octombrie 1922


              Reproducem mai intai proclamatia pe care, la 15 ocombrie 1922, Regele Ferdinand I o adresa  participantilor la ceremonia si serbarile incoronarii desfasurate la Alba Iulia si in egala masura, tuturor romanilor.
       „Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României, am moştenit Coroana României, după glorioasa domnie a Regelui Întemeietor. Suindu-mă pe tron am rugat cerul să dea rod muncii ce, fără preget eram hotărât să închin iubitei mele ţări, ca bun român şi rege. Pronia cerească a binecuvântat şi prin bărbăţia poporului şi vitejia ostaşilor ne-a dat să lărgim hotarele Regatului şi să înfăptuim dorul de veacuri al neamului nostru. Am venit astăzi cu regina, care ne-a fost tovarăşă în credinţa neclintită la restrişte şi la bucurie ca printr-această sărbătoare să consacrăm în faţa Domnului şi a scumpului nostru popor legătura ce ne uneşte deapururea cu dânsul.

          Punând pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, coroana de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile şi de pretutindeni prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe acei care au proclamat-o într-un glas şi o simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare. Într-aceste clipe gândul meu se îndreaptă cu recunoştinţă către viteaza şi iubita noastră armată.

            Pentru răsplata trudelor trecutului, rog Cerul ca poporul nostru să culeagă în pace roadele lui binecuvântate şi să propăşească în linişte, frăţie şi muncă harnică. Cu inima plină de dragoste şi credinţă mărturisesc dorinţele sufletului meu. Vreau ca ţărănimea, stăpână pe veci pe ogoarele ce le-a dobândit, să le aibă de-a puterea de rodire în folosul ei şi al binelui obştesc. Vreau ca muncitorimea, credincioasă patriei, să-şi afle soarta tot mai prosperă într-o viaţă de armonie şi de dreptate socială. Vreau ca, în hotarele României Mari, toţi fiii buni ai ţării, fără deosebire de religie şi de naţionalitate, să se folosească de drepturi egale cu ale tuturor românilor, ca să ajute cu toate puterile statul, în care Cel de Sus a rânduit să trăiască împreună cu noi.

               Vreau ca românii din toate straturile sociale, însufleţiţi de năzuinţa unei înfrăţiri naţionale, să se folosească toţi de legitima ocrotire a statului. Vreau ca în timpul domniei mele, printr-o întinsă şi înaltă dezvoltare culturală, patria noastră să-şi îndeplinească menirea de civilizaţie ce-i revine în renaşterea orientului european după atâtea veacuri de cumplite zbuciumări. Sunt sigur că, în îndeplinirea marei noastre datorii voi avea sprijinul tuturor bunilor fii ai ţării, nedespărţiţi în gând şi-n faptă în jurul tronului. Acestei sfinte misiuni, în neclintita unire cu poporul nostru, voi închina toate puterile mele de om şi rege şi asupra ei chem, în această zi solemnă de înălţare sufletească binecuvântarea celui atotputernic."
              Va vom invita apoi sa urmari emisiunea pe care o dedicam acestui eveniment si al carei invitat este domnul prof.univ.dr. Ioan Scurtu, un prufund cunoscator al istoriei interbelice a Romaniei.
               Vom vorbi despre eveniment, despre contextul politic si social al desfasurarii lor fara a neglija aspectele sa le spunem ancdotice,mica istorie, care il insoteste in timp aducand un plus de ....sare si piper. 
              Vom discuta desigur si despre pozitiile nuantate adoptate de unii lideri politici marcanti. De pilda cele ale generalului Averescu si a lui Nicolae Iorga (care a acceptat sa participe doar din devotament pentru Coroana). Sau ale lui Iuliu Maniu si Ion Mihalache care impreuna cu prtidele pe care le conduceau, Partidul National Roman si Partidul Taranesc, au refuzat invitatiile la Alba Iulia afirmand ca Sebarile Incoronarii fusesera coborate la " rolul unei simple manifestatii de partid". Se avea desigur in vedere influenta veche si noua pe care Ionel Bratianu si PNL o exercitau asupra Suveranului.
                 Lipsa de viziune ? Greu de etichetat altfel acest tip de atitudine care chiar daca avea o solida motivatie in acea vreme este dificil de inteles astazi.....
                 Evenimentul desfasurat cu noua decenii in urma a ramas in istorie ca unul de triumf national. Marele savant Nicolae Iorga aprecia ca atunci "printr-un fericit destin, i-a fost dat Regelui Ferdinand sa poarte coroana stropita cu mult si scumpsage, sa culeaga dupa trei sute de ani mostenirea lui Mihai Viteazul"

luni, 19 noiembrie 2012

Grigore al III- lea Ghica, un domnitor martir.

                         
                                       

       "Ocuparea Bucovinei nu corespunde cu asigurarile ce se dau Portii de Curtea Austriei.                                                               Partea ocupata a Moldovei intrece in imbelsugare si valoare toate cealalalta parte a tarii. Locuitorii Moldovei cer cu staruinta ca Poarta sa-i apere in contra unei pierderi atat de importante.
      Moldovenii se afla in mare neliniste, ce mijloace sa afle pentru a inlatura pericolul, daca sa lucreze singuri cu insesi puterile lor pentru a lor scapare sau daca, nefiind aparati de suzeranul lor sa alerge la o alta putere straina"       
          Acest fragment din depesa pe care Grigore al III- lea Ghica,domnitorul Moldovei  a trimis-o Sultanului dupa ce din trupul tarii fusese desprinsa Bucovina  este pilduitoare din cel putin doua puncte de vedere.
         Mai intai pentru ca ea inregistreaza reactia domnitorului la o rapire ce i se vadea a fi deopotriva importanta si injusta. Este apoi de remarcat  fermitatea exprimarii ceea ce denota nu doar increderea in dreptatea celor sustinute ci si o atitudine independenta chiar amenintatoare la adresa Portii care, fata de schematismul in care am fost obisnuiti a incadra domniile fanariote, surprinde......
         Ce-l indreptatea pe voda Ghica sa-si permita a-i sugera
Sultanului ca Moldova si-ar putea alege un alt protector ( Rusia?). Iata doar una dintre problemele pe care le vom discuta in emisiunea noastra.
         Vom evoca desgur figura tragica a autorului acestei depese, Grigore al III- lea Ghica, un domnitor luminat,dusman al Imperiului Austriac si prieten al celui Rus, bun organizator si inamic al abuzurilor, ctitor de biserci, de scoli dar si de fabrici, preocupat nu doar de propria bunastare ci si de cea a celor pe care ii carmuia. 
        Invitata noastra este doamna prof.dr. Georgeta Filitti excelent cunoscator al istoriei acestei perioade.    Vom starui fireste asupra imprejurarilor care au facut posibila executarea domnitorului, de catre un capugiu trimis de Poarta, in chiar capitala Moldovei, in noaptea de 1 spre 2 octombrie 1777 in casele "Beilicului". Sfarsea astfel un domnitor inteligent si patriot care incercase sa construiasca o politica proprie manevrand intre austrieci,rusi si turci dar care a cazut victima intrigilor tesute peste capul sau de cei pe care credea ca-i poate folosi in acest demers de obtinere a unei mai sporite autonomii.   Daca in vizita la Iasi patrundeti in biseca Sfantul Spiridon unde a fost inmormantat, cugetati o clipa la cel ce a fost Grigore al III- lea Ghica si la curajul sau de a protesta, intr-o vreme (ca si altele) a supunerii, fata de un targ incheiat, ca de obicei, intre cei mari pe seama celor mici. Bucovina, instrainata atunci la 7 mai 1775 va reveni in trupul tarii abia in noiembrie 1918.
   

vineri, 16 noiembrie 2012

Istoriografia rusa si sovietica despre punctele de intersectie ale istoriei popoarelor roman si rus.(II)


      Cu ceva vreme in urma, discutand cu excelentul cunoscator al istoriei Imperiului Rus si Sovietic care este dr. Cosmin Popa, trecem in revista cateva dintre evenimentele care au marcat istoria comuna a celor doua popoare, conturam cateva dintre personalitatile care s-au evidentiat, staruind mai cu seama asupra anului 1812 si perioadei care i-a urmat.
      Citind zilele trecute cateva stiri ce relectau pozitia unor oficiali rusi in problema tezaurului romanesc confiscat de autoritatile bolsevice dar mentinut in captivitate pana astazi :

       


      "Sa nu dezgropam trecutul", a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe rus, Alexander Lukashevici.
                 "Parlamentarii romani au incercat, inca o data, sa internationalizeze aceasta problema, care demult si-a pierdut actualitatea. Regretam ca o institutie precum Consiliul Europei este folosita ca o platforma pentru asemenea idei si solicitari", a mai spus oficialul rus, citat de agentia RIA Novosti
                  "Consideram ca tentativele de a dezgropa trecutul, in conditiile actuale, sunt contraproductive si pot alimenta emotii nedorite, abatand atentia de la problemele actuale ale cooperarii bilaterale", a concluzionat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe al Federatiei Ruse.
asadar citind aceste puncte de vedere, ce par a fi oficiale, ne-am gandit sa continuam dicutia despre istoria noastra comuna invitandu-l din nou in studio pe domnul dr. Cosmin Popa, cercetator la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Romane.

    Nu vom aborda fireste doar acest subiect desi fie ca abordare principiala fie privita pragramatic problema tezaurului romanesc este, din pacate, actuala si preocupanta.
     Vom vorbi ,de pilda, despre ultimatumul sovietic din 1940 si persecutiile care au urmat, despre comunizare .....ca vorba celor vechi "historia magistra vitae"sa fie mcar teoretic adevarata, conditia prealabila ar fi ....sa o cunoastem.

marți, 6 noiembrie 2012

Salvarea aurului polonez


               Se spune ca, dandu-si seama ca vor fi invinsi de romani, dacii au hotarat sa-si puna la adapost tezaurul... Ar fi deviat cursul unui rau, ar fi sapat o tainita in albia secata si apoi odata cu revenirea apelor au scufundat comoara in...legenda.
               Dupa un mileniu si opt sute de ani romanii, socotind ca tara ar putea fi ocupata de Puterile Centrale, s-au gandit sa-si salveze valorile incredintandu-le aliatilor rusi. Au trecut de atunci 95 de ani, la conducerea tarii vecine s-au succedat prim secretari si presedinti dar cea mai mare parte a tezaurului nostru a ramas arestata in vreun beci al Kremlinului ..... Haraso aliati si pretini!
               In ceeea ce privesta tezaurul lor, polonezii au fost mult mai norocosi. Asta daca noroc se numeste sa ai vecini care se dovedesc a fi oameni de caracter si sa le ceri ajutorul.




              Asa se face ca in septembrie 1939, au trecut rapid prin Romania si au fost imbarcate in portul Constanta, pe un vas britanic, 1200 de lazi in care se aflau 70 t aur (in valoare de aproximativ 69 milioane dolari la cursul din 1939). A fost o adevarata aventura.Guvernul roman a rezistat presiunilor la care a fost supus de Reich, care cerea confiscarea si predarea tezaurului polonez catre Germania.Ministrul roman de extene,Grigore Gafencu a transmis guvernului nazist raspunsul ferm al Romaniei "Guvernul roman a refuzat sa primeasca in depozit acest aur, el nu se poate opune sa  tranziteze aurul polonez care e o marfa ca toate celelalte". O aventura care a continuat si dupa ce acesta a parasit spatiul romanesc.
             Odiseea aurului polonez a fost subiect de film, a fost povestita si analizata in numeroase carti de istorie.
              Continutul celei mai recente:
            va face obiectul discutiei pe care va propunem sa o ascultati in emisiunea de astazi. 

   





 Invitat este domnul Dorin Matei, redactor sef al revistei Magazin Istoric, coautor al acestei carti ce cuprinde multe documente inedite pastrate in arhiva BNR. Va participa la emisiune printr-o scurta interventie telefonica si celalat autor al lucrarii, domnul Cristian Paunescu, consilier al Guvernatorului BNR.